Duminică, 7 octombrie, au loc alegeri generale în Bosnia-Herţegovina. Sunt aleși reprezentanții țării la nivel național și reprezentanții entităților care compun acest stat, respectiv Republica Srpska și Federația croato-musulmană. Sunt de asemenea desemnați cei trei membri ai președinției colegiale a țării: un bosniac (musulman), un sârb (ortodox) și un croat (catolic).
La 25 de ani de la conflictul militar care s-a soldat cu 100.000 de morți, relatează trimisul special al RFI, principalii candidați la aceste posturi au jucat cartea naționalistă, în special sârbul Milorad Dodik și croatul Dragan Covic. Nu au fost mai prejos nici candidații bosniaci musulmani. Pe listele electorale, constată analistul politic francez Sebastien Gricourt de la Observatorul Balcanilor – Fundația Jean Jaurès, nu există nimic înnoitor față de ceea ce s-a stabilit acum 25 de ani prin acordurile de la Dayton (care au pus capăt, în 1995, conflictului din fosta Iugoslavie). Sistemul respectiv a contribuit la «îngheţarea» cuceririlor obținute în urma războiului de fiecare parte. Cele trei mari comunități ce trăiesc în această țară continuă și azi să guverneze pentru apărarea propriilor interese. Nu a avut loc ceea ce s-a sperat, crearea unei entități bosniace comune.
Naționalism și negaţionism
Nu demult, liderul sârbilor, Milorad Dodik, a evocat organizarea unui referendum pentru independența Republicii Srpska, susținut de cineastul Emir Kusturica, un apropiat al naționaliștilor sârbi. Ceea ce semnalează surse locale este faptul că Dodik este un politician extrem de autoritar, cu mentalități și comportament ce aparțin trecutului. El neagă crimele ce ar fi putut fi comise de armata sârbă în perioada războiului, respectiv masacrarea la Srebrenica a 8.000 de bosniaci. În ciuda pozițiilor sale, Milorad Dodik are șanse să fie ales președinte al Bosniei. Dragan Covic dorește ca croații (15% din populația țării) să aibă propria lor entitate. În acest moment, ei fac parte dintr-o federație cu bosniacii musulmani care reprezintă jumătate din populația țării. Sârbii reprezintă o treime din cei 3,5 milioane de locuitoti ai țării. Republica Srpska și Federația croato-musulmană dispun de o puternică autonomie, dar sunt legate prin statul central, respectiv prin președinția tripartită.
