Alegerile parlamentare din Germania sunt programate să se desfășoare duminica viitoare, pe 23 februarie. Campania electorală intră în linie dreaptă, într-un context tot mai polarizat și sub presiunile administrației Trump.
Campania electorală a ajuns în ultimele zile, înainte de alegerile parlamentare de duminică, într-un climat foarte polarizat. Temele privind imigrația, dar și sprijinul deschis al administraţiei Trump pentru extrema dreaptă (AfD) au făcut ca tensiunile să crească. Situația este neobișnuită pentru o țară obişnuită cu schimburi de replici politicoase între partide şi cu o cultură a compromisului.
Iar cel mai bine s-a văzut acest lucru în dezbaterea televizată care a fost organizată de postul de televiziune RTL-Germania. Ca demonstrație a fragmentării politice, dezbaterea nu s-a limitat la un duel, așa cum se întâmpla la la alegerile anterioare, ci i-a reunit pe cei patru principali concurenţi la funcţia de cancelar.
Timp de două ore, cancelarul social-democrat Olaf Scholz, liderul conservator Friedrich Merz, liderul Verzilor, Robert Habeck, şi șeful partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, s-au angajat într-o luptă televizată fără concesii.
AfD este favorită în sondaje, cercetările indicând că mişcarea naţionalistă anti-imigraţie va ocupa locul doi la alegerile legislative. Este de așteptat ca gruparea extremistă să obțină 20% din voturi, în spatele conservatorilor, cotaţi la 30-32%.
CDU denunță implicarea administrației Trump în alegeri
Sprijinul acordat extremiștilor de către administrația Trump a amplificat tensiunea în ultimele zile ale campaniei. Acest lucru l-a determinat pe liderul CDU /CSU, Friedrich Merz, să denunțe implicarea SUA în alegerile din Germania. Politicianul conservator, altădată un susținător al apropierii de Donald Trump, este favorit să preia funcția de cancelar.
„Refuz o astfel de interferenţă în alegerile parlamentare germane şi în formarea guvernului care va urma”, a declarat Friedrich Merz.
El a făcut referire la discursul vicepreşedintelui american JD Vance înainte de Conferinţa de Securitate de la Munchen. Reprezentantul administrației Trump a îndemnat partidele tradiționale din Germania şi dreapta clasică, în special, să renunţe la „zidul de protecţie” sau „cordonul sanitar” pe care l-au stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a exclude de la guvernare extrema dreaptă.
„Nu voi lăsa un vicepreşedinte american să-mi spună cu cine ar trebui să discut aici în Germania”, a reacţionat dur liderul conservator.
Olaf Scholz descrie intervenția lui Vance drept inacceptabilă
Cancelarul Olaf Scholz a descris intervenţia vicepreşedintelui american ca fiind „inacceptabilă”, în favoarea partidului de extremă dreaptă AfD. Pe de altă parte, Alice Weidel șefa AfD, a „salutat cu căldură afirmaţiile clare” ale lui J.D. Vance. Ea a subliniat asemănările dintre programul său şi cel al administraţiei Trump.
Este vorba despre abordările în problema imigraţiei, care domină campania electorală germană şi de care AfD profită. Această chestiune a ocupat prim-planul după mai multe atacuri mortale, precum cel de vineri, de la Munchen, cu o maşină-capcană. Astfel de acte au stârnit o emoţie puternică în rândul opiniei publice. Alice Weidel a dat vina pe guvernul lui Olaf Scholz pentru faptul că „oamenii mor în fiecare zi pe străzi”.
Conform unui sondaj realizat de postul de televiziune RTL după dezbatere, telespectatorii au fost de părere că Friedrich Merz a fost cel mai convingător (32%), înaintea lui Olaf Scholz (25%), care nu a reuşit să iasă în evidenţă, aşa cum ar fi avut nevoie în speranţa de a reduce diferenţa faţă de rivalul său, şi Alice Weidel (18%).
Prin urmare, confruntarea nu pare să fi schimbat fundamental tendinţa actuală în sondajele de opinie. Conservatorii rămân favoriţi clari pentru revenirea la putere, în vreme ce social-democraţii stagnează la 15%. Extrema dreaptă poate spera la un scor record, ceea ce ar putea complica foarte mult realizarea unei coaliţii majoritare stabile în Parlament.
In Ungaria de zeci de ani tarile europene se amesteca in procesul electoral si indeamna partidele de opozitie sa se uneasca impotriva lui Orban.
Dupa decizia CCR de anul trecut din Romania anumiti lideri politici europeni si-au exprimat satisfactia, ba chiar unul a zis ca si la ei in tara sunt pregatiti sa faca la fel.
UE e cea mai bagacioasa in treburile interne ale altor state precum Serbia, Turcia etc.