Declanșând la începutul acestei săptămâni o ofensivă de amploare în enclava secesionistă Nagorno-Karbah, Azerbaidjanul a forțat practic Armenia să facă încă un pas către acceptarea integrării enclavei sub suveranitatea azeră. Era de așteptat ca această nouă evoluție să suscite revolta unei părți a populației armene contra premierului Nikol Pachinian, căruia i se reproșează acceptarea a prea mari concesii față de Baku. Miercuri seară, la Erevan au avut loc noi manifestații de o amploare fără precedent, marcate de incidente grave cu forțele de ordine, care au respins brutal apropierea protestatarilor de clădirea guvernului lui Pachinian. I-au reproșat acceptarea încetării focului în Nagorno-Karabah, în condițiile în care secesioniștii din enclavă au depus armele. Corespondenții agențiilor străine de presă au relatat că imediat după aflarea acestei informații, mii de manifestanți au venit în Piața Republicii din Erevan cu intenția de a forța porțile sediului guvernului și a-l destitui pe premierul Pachinian.
Potrivit acelorași surse, situația lui Pachinian nu pare, pentru moment, amenințată, dar se știe că acceptarea de concesiuni în privința statututului enclavei Karabah este un demers foarte riscant în Armenia. În context, se reamintește că primul președinte al Armeniei, Levon Ter-Petrossian, ales în 1991 și reales în 1996, a trebuit, din acest motiv, să plece din funcție înainte de expirarea termenului, în 1998.
Acum, după ofensiva azeră și mărirea șanselor de integrare deplină în Azerbaidjan a enclavei Karbah, furia armenilor a atins cote fără precedent. Înfrângerea militară a armenilor este pusă pe seama lipsei de acțiune a premierului Pachinian, dar și a mediatorilor ruși.
Președintele azer Ilham Aliev a proclamat victoria trupelor azere și suveranitatea azeră în Karabah
Miercuri, președintele Aliev a intervenit rapid în public pentru a proclama victoria trupelor azere în Nagorno-Karabah. Pentru joi, 21 septembrie este stabilită începerea negocierilor cu separatiștii armeni din enclavă. Erevanul acuză armata azeră că a deschis prima focul contra pozițiilor de la frontiera dintre cele două părți. Dar, încă de miercuri, separatiștii au început să depună armele, a anunțat președintele Aliev la posturile de televiziune din Azerbaidjan, dând ca sigură părăsirea de către armeni a pozițiilor lor militare. Aliev a precizat că trupele azere au distrus cea mai mare parte a forțelor și echipamentelor separatiștilor, concluzionând că Azerbaidjanul ”a restabilit suveranitatea sa grație măsurilor anti-teroriste reușite din Nagorno-Karabah” și că ”procesul retragerii unităților armene ilegale a început, ele acceptând condițiile azere și începând să depună armele”. Președintele Aliev a precizat de asemenea că încetarea focului este respectată, situație confirmată și de forțele ruse de menținere a păcii în zonă. Un bilanț, tot provizoriu, publicat de separatiștii armeni arată că în cursul operațiunii azere au fost ucise 200 de persoane și peste 400 rănite. Președintele Aliev a recunoscut că și de partea trupelor azere s-au înregistrat morți și răniți, pe care i-a declarat ”martiri”.
Vladimir Putin cere respectarea drepturilor armenilor din Nagorno-Karabah
Joi, președintele Vladimir Putin i-a adresat președintelui azer Ilham Aliev un apel în care îi cere să asigure respectarea “drepturilor și a securității” armenilor din Nagorno-Karabah. Apelul a parvenit în pline negocieri între separatiști și reprezentanții Azerbaidjanului. ”Partea azeră a confirmat că este gata să colaboreze în aceste chestiuni cu soldații ruși din misiunea pentru menținerea păcii” dislocați în enclavă începând din 2020, se precizează într-un comunicat al Kremlinului.
