9 milioane de alegători eleni cu vârste de peste 17 ani sunt chemați azi la urne, în cadrul alegerilor legislative anticipate. În Grecia nu există vot prin corespondență, prin procură sau la consulatele din afara țării, motiv pentru care alegătorii eleni trebuie să vină în țara natală pentru a se exprima.
Aflat la putere începând din 2015, Alexis Tsipras și partidul său de extremă stânga riscă să piardă această competiție în fața Dreptei conservatoare, Nea Democrația, condusă de Kyriakos Mitsotakis. Ultimele sondaje de dinaintea scrutinului confereau Dreptei 10% voturi în plus față de partidul la putere, Syriza. Rezultatele slabe înregistrate la 26 mai, în alegerile europene, rezultatele de asemenea sub așteptări în alegerile regionale și municipale l-au determinat pe premierul Alexis Tsipras să ceară organizarea alegerilor legislative anticipate. Este un scrutin pe bază de liste, cu o primă pentru partidul ce obține cel mai mare număr de voturi. Din cele 300 locuri în Adunarea națională (Vouli), 50 de locuri sunt atribuite drept primă partidului ieșit învingător. Restul de 250 sunt repartizate proporțional între cei care au obținut peste 3% din voturi. Cele două partide principale în competiție sunt Syriza, partidul de extremă stânga aflat la putere din 2015 și Nea Democrația (Noua Democrație), formațiune politică de dreapta care a condus țara în mai multe rânduri, începând din 1974. Kinal, fostul Pasok social-democrat ar putea intră în coaliție cu Dreapta. Dogmaticul partid comunist grec( KKE) speră să obțină circa 15 locuri în viitorul parlament elen. Interesant este faptul că formațiunea MeRA25 a lui Yanis Varoufakis, fost ministru de Finanțe în guvernul lui Tsipras, speră să între în parlament sub denumirea de «Soluția greacă». Este un partid de extremă dreapta care speră să obțină voturile membrilor formațiunii neonaziste «Zorii Aurii», actualmente în justiție.
Moștenirea de la Tsipras
Alegerile legislative anticipate, convocate de însuși Alexis Tsipras, sunt, pentru analiști eleni și europeni, un prilej de bilanț al guvernării extrem de complicate a Greciei din ultimii ani, sub Alexis Tsipras și partidul său, Syriza. Moștenirea politică lăsată de acesta, spun comentatori europeni, va fi evaluată la adevărata valoare de istorie. Lui Tsipras, spun ei, i se pot reproșa multe lucruri, în special radicala schimbare de poziție din 2015, când a acceptat ( de fapt i s-a impus – nn) aplicarea planului creditorilor și al FMI de redresare, contra avizului popular și chiar contra propriilor convingeri. Dar, mai spun comentatorii occidentali, Tsipras nu a abandonat nava, evitând falimentul țării. Tsipras, spun analiști economici citați de «Dernières Nouvelle d’Alsace», și-a schimbat totalmente poziția evocată în campania care l-a adus la guvernare «pentru binele națiunii și, poate, în final, pentru onoarea în politică… Astăzi, nu se poate spune că Grecia a ieșit total din dezastru. Drumul este încă lung până la mai bine și este plin de obstacole, dar elanul există». Creșterea economică a revenit, șomajul a scăzut de la 29% la 19%, deficitul extern este sub control, surplusul bugetar figurează printre cele mai ridicate din Europa și salariul minim a crescut cu 10%. Ceea ce este important, notează analiștii europeni, este că «democrația nu a fost luată de tulburările prin care a trecut Grecia și nu a cedat sirenelor naționaliste care vociferau puternic. Atena a supraviețuit».
