Din ce în ce mai multe guverne sau întreprinderi sunt atacate în justiție sub acuzația de cauzatori ai încălzirii climei pe planetă. Potrivit unui raport al Institutului Grantham Research de la London School of Economics, începând din 1990 până în prezent au fost intentate peste 1300 astfel de acțiuni în justiție.

În luna martie anul trecut, oferă un exemplu ziarul «Les Echos», guvernul francez a fost atacat în justiție de patru ONG-uri, sub acuzația că nu-și respectă obligația de a acționa împotriva încălzirii climatice. Demersul respectiv a fost susținut de o petiție purtând semnăturile a 2 milioane de persoane. Ca urmare a ecoului imens pe care l-a avut acest demers judiciar, el a fost numit «Afacerea secolului». Din păcate, măsurile luate de guvernul Franței nu au fost și nu sunt pe măsura protestului și anvergurii la care a ajuns îngrijoratorul fenomen al încălzirii climei, resimțită chiar în aceste zile. Presa semnalează însă faptul că, pretutindeni pe planetă, procesele intentate împotriva statelor și întreprinderilor acuzate de «inacțiune împotriva încălzirii climei» se înmulțesc de la an la an. Grantham Research Institute de la London School of Economics a examinat diferitele cazuri de urmărire în justiție pe tema încălzirii climei în perioada 1990-2019. Rezultatul: peste 1300 de acțiuni în tribunal au fost înregistrate în această perioadă. Cele mai frecvente acțiuni judiciare de acest gen sunt în Statele Unite (1023 procese). Cercetătorii mai sus menționați constată în același timp «o expansiune geografică» a fenomenului, atât în noi zone ale Americii, cât și în Europa , Asia sau zona Pacificului.

Columbia, Pakistan, Olanda…

În Columbia, un grup de 25 de tineri, susținuți de ONG-ul De Justicia, a declanșat anul trecut un proces împotriva guvernului, acuzându-l că nu a luat măsuri corespunzătoare pentru apărarea Amazoniei. Curtea Supremă le-a dat dreptate și a ordonat guvernului să pună capăt, până în 2020, distrugerii pădurilor din zona respectivă. În Pakistan, în 2015, fiul unui agricultor a cerut justiției să oblige statul să pună în aplicare legislația climatică ce protejează exploatația sa agricolă care-i  asigura alimentația și accesul la apă. Justiția i-a dat dreptate și a ordonat crearea unei Comisii de stat pentru combaterea efectelor schimbărilor de climă. În Olanda, în 2015, justiția a fost sesizată de ONG-ul Urgenda și un grup de 800 cetățeni asupra emisiilor de gaze poluante. Guvernul olandez a fost somat să-și revadă angajamentele luate în domeniul respectiv. Cazul Olandei a inspirat la acțiuni în justiție similare în Irlanda, Belgia și Norvegia.

O tendință pe cale de extindere

Și instituțiile europene sunt puse sub acuzație. «People Climate Case», un grup alcătuit din zece familii din Europa, a depus plângere împotriva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene «pentru că au autorizat un nivel legal prea înalt al emisiilor de gaze poluante până în 2030, neprotejând astfel cetățenii împotriva încălzirii climei». Să acționezi în justiție guverne și întreprinderi pentru incapacitatea lor de a lupta împotriva încălzirii climei a devenit un «fenomen mondial», spune Joana Setze, coautoarea raportului întocmit de Grantham Institute, într-un interviu pentru «The Guardian». Numărul țărilor în care persoane lansează procese cu speţe legate de schimbările de climă, prognozează domnia sa, este în creștere. Printre țările în care au fost și sunt în curs demersuri judiciare de acest fel figurează Australia (94 procese), Regatul Unit (53 procese), Brazilia (5), Spania (13), Nouă Zeelandă (17), Germania (5), Franța (6). Potrivit raportului realizat de Grantham Institute, fenomenul acesta reflectă o voință crescândă de a utiliza acțiunile în justiție ca un mijloc de a influența politicile în domeniul climatic. Drepturile omului și argumentele științifice sunt invocate insistent în cadrul acestor litigii.