Alegeri parlamentare decisive în Republica Moldova. Oamenii aleg între Est și Vest

La doar opt luni de la alegerea pro-europenei Maia Sandu la președinția Republicii, moldovenii merg din nou, duminică 11 iulie, la urne, în cadrul legislativelor anticipate. Este unanimă părerea, atât la nivelul analiștilor politici moldoveni, cât și al celor din capitalele europene, că alegătorii din Repblica Moldova au acum prilejul de a decide definitiv soarta țării, direcția în care se vor îndrepta pentru construirea unei noi țări. Cetățenii vor alege o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unică autoritate legislativă a statului. Pentru cele 101 mandate de deputat concurează candidați din 20 partide politice, 2 blocuri electorale și un candidat independent. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puțin de o treime din numărul total al alegătorilor.

Aleasă la președinție în 2020 pentru a-i succeda lui Igor Dodon, protejat al Moscovei, Maia Sandu a promis să pună capăt corupției endemice din această țară, zdruncinată de la proclamarea independenţei față de URSS, în 1991, de repetate crize politice. Maia, fosta economistă la Banca Mondială, în vârstă de 48 de ani, avea mâinile legate de un parlament controlat de partidul lui Igor Dodon, ceea ce a făcut imposibil să formeze «guvernul său» și să pună în aplicare politica promisă. După șase luni de lupta îndârjită cu deputaţii lui Dodon, Maia Sandu a reușit, în luna aprilie, să dizolve parlamentul și să convoace alegeri parlamentare anticipate.Scopul său, enunțat și în declarația făcută duminică lă biroul electoral unde a votat, este «să ne debarasăm cât mai repede de actualul parlament corupt» și să «aducem țara într-o stare normală». Parlamentul, a mai spus Maia Sandu duminică, este cel care controlează banii țării, care elaborează legile țării, motiv pentru care cetăţenii să vină la urne și să fie atenți cui dau votul.

Pentru Maia Sandu, victoria partidului său Acțiune și solidaritate (PAS, de centru-dreapta) la scrutinul actual este crucială. Potrivit unui ultim sondaj de opinie, PAS este creditat cu 35-37% din intențiile de vot, față de 21-25% pentru Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor (BECS), o alianță a scepticilor și rusofililor condusă de Dodon și de Voronin.

Votul determinant al diasporei

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, peste hotarele Republicii Moldova au fost constituite 150 de secții de votare, în 36 de țări. În comparație cu scrutinul prezidențial din 2020, au fost deschise 11 secții suplimentare, inclusiv în localitățile unde au fost epuizate buletinele de vot în turul doi. Totodată, s-a micșorat numărul de secții în România (Oradea) și Grecia (Atena) și au fost reamplasate secțiile de votare din Rusia, acestea fiind concentrate în jurul Moscovei. Practic, diaspora reprezintă mai mult de o treime din alegători și ea este majoritar în favoarea Maiei Sandu, așa cum s-a demonstrat la alegerea sa la președinția țării. Ea, spun analiști politici moldoveni, ar putea aduce partidului ei, PAS, între 10 și 15% procente la alegerile parlamentare. Maia Sandu, subliniază politologul Alexei Tulbure, «a devenit simbolul schimbărilor. În Moldova, unde corupția nu mai este o crimă ci un mod de viață, alegătorii speră că după 30 ani de degradare, țara va începe, în fine , să înainteze pe către o direcție bună».