Alegerile din Serbia: Aleksandar Vucic a câștigat un al doilea mandat prezidențial și partidul său a obținut majoritatea în Parlament

Aleksandar Vucic a revendicat duminică o victorie zdrobitoare la alegerile prezidențiale, prelungindu-și la zece ani dominația în țara din Balcani căreia i-a garantat stabilitate fie și în umbra războiului din Ucraina. ”Nu a existat în niciun moment suspans”, a lansat Vucic în discursul său la aflarea victoriei în alegeri, felicitându-se că a reușit să obțină al doilea mandat prezidențial încă din primul tur de scrutin și, nu oricum, ci cu 60% din sufragii.”Sunt bucuros că un mare număr de alegători au venit la urne, demonstrând natura democratică a societății serbe”, a spus Vucic care, până la funcția de președinte al țării, a deținut succesiv posturile de adjunct al primului ministru și apoi de prim-ministru.

De precizat că, duminică 4 aprilie, alegătorii acestei țări au fost chemați la urne pentru a-și desemna concomitent șeful statului, cei 250 de parlamentari, plus mai mulți consilieri municipali, inclusiv cei ai capitalei, Belgradul. Aleksandr Vucic, 52 ani, a anunțat că și partidul său, Partidul progresului (SNS, centru-dreapta) a obținut 44% din voturi la scrutinul legislativ. ”Suntem pe punctul de a forma singuri un guvern, a spus Vucic, dar împreună cu Partidul minorității maghiare avem mai mult decât suficiente voturi pentru a dispune de majoritate în parlament”. Rezultatele oficiale definitive ale celor trei scrutinuri de duminică în Serbia sunt așteptate abia luni seară.

Influența crizei ucrainene

Invadarea Ucrainei de către Rusia, la sfârșitul lunii februarie, a schimbat la un moment dat cursul și conținutul campaniei electorale care inițial urma să se axeze pe protejarea mediului, pe efectele schimbărilor de climă, pe lupta împotriva corupției și respectarea drepturile omului în această țară din Balcani candidată la statutul de membru al Uniunii Europene. Dar, remarcă într-un comentariu al său publicația ”Le Point”, Aleksandar Vucic era obișnuit să ”joace” între influențele rivale din Est și Vest. Campania s-a desfășurat sub lozinca ”Pace, Stabilitate, Vucic”. Dar, influența crizei ucrainene a fost enormă, a recunoscut însuși Aleksandar Vucic. ”Serbia s-a înclinat considerabil spre dreapta”, mai ales după intrarea în parlament a unor partide politice mici naționaliste pro-ruse, a constatat el. În timpul alegerilor au fost ONG-uri care au provocat incidente. Partidul de opoziție de centru-stânga, condus de Pavle Grbovic, a acuzat partidul lui Vucic (SNS) de acțiuni de intimidare a alegătorilor la centre de votare. Sigur, Aleksandar Vucic a dezmințit toate neregulile reproșate de opoziție desfășurării acestor alegeri. Sârbii din statul Kosovo, provincia sudică a fostei Iugoslavii, nerecunoscut de Belgrad, au venit și ei în Serbia la bordul a 40 de autobuze pentru a participa la alegeri, întrucât Priștina a refuzat să organizeze operațiuni electorale pe teritoriul său. Guvernul de la Belgrad a manevrat ”cu precauție” gestionarea crizei din Ucraina, mai exact impactul evoluției respective asupra vieții politice din Serbia. A condamnat oficial Rusia la Națiunile Unite, abținându-se însă de la a respecta orice sancțiuni adoptate contra Moscovei. În plus, spun surse din Belgrad, mulți sârbi se pronunță în favoarea actualului război dus de Rusia în Ucraina și în general politica Kremlinului. Sunt partide din opoziția sârbă care împărtășesc vederile pro-ruse. Dar Vucic a pornit în lupta sa electorală fără a ține seama de diferențele de opinii privind relația cu Rusia sau alte chestiuni externe, ci înarmat cu avantaje pe care și le-a construit și consolidat în ultimii ani. El a profitat de funcțiile înalte avute pentru a-și consolida influența la toate nivelurile puterii, inclusiv controlul de facto asupra instituțiilor și asupra majorității presei. El, subliniază analiști politici din Belgrad, beneficiază de o vastă bază electorală constituită din funcționari și apropiații lor. De reamintit că înainte cu o lună de declanșarea campaniei electorale, Vucic a distribuit unele ajutoare financiare, ușor de interpretat drept ”cumpărare” de voturi.