„E nevoie de medii de lucru care să încurajeze un stil de viață sănătos”
În timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că în anii următori obezitatea va duce la mai multe cazuri de cancer prevenibile decât fumatul, efectele se resimt deja atât în starea de sănătate a populației, cât și în pierderile financiare asociate costurilor directe și indirecte.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022, aproximativ 58% dintre adulții români erau în evidențe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene. Din rândul românilor supraponderali, mai bine de 11% sunt obezi, fapt ce le influențează stilul de viață și le restricționează atât activitățile personale, cât și pe cele profesionale.
Un studiu al cercetătorilor de la Harvard arată că angajații care suferă de obezitate lipsesc mai multe zile de la serviciu din cauza problemelor de sănătate decât angajații normoponderali. În plus, dau un randament mai scăzut la locul de muncă. Astfel, zilele de concediu medical se traduc în pierderi financiare atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, care rămân cu munca nefinalizată.
”Rezultatul analizei a peste 50 de cercetări globale estimează că, anual, costurile suplimentare per angajat ale angajatorilor (din cauza absenței la locul de muncă) pot ajunge până la $5.132 pentru angajatul supraponderal, iar pentru cel care suferă de obezitate pot ajunge până la $6.759. În plus, atunci când vorbim despre nivelul scăzut de productivitate, pierderile variază între $611 – $ 1.669 pentru un angajat cu suprapondere și între $1.146 – $4.175 pentru un angajat cu obezitate. Este imperativ ca angajatorii și autoritățile să ofere sprijin și soluții pentru a aborda această problemă complexă, să dezvolte medii de lucru care să încurajeze un stil de viață sănătos și să asigure accesul la resurse și servicii de nutriție adecvate pentru angajați. Prin aceste măsuri, putem contribui la îmbunătățirea sănătății angajaților și, indirect, la reducerea pierderilor financiare asociate obezității”, arată dr. Laura Gavrilaș, nutriționist-dietetician, Președintele Asociației Dieteticienilor din România.
Potrivit specialistului, în anul 2012, costul obezității – direct și indirect – în Europa se situa în jurul sumei de aproximativ 81 miliarde de euro pe an, iar costurile totale ale îngrijirilor pe parcursul întregii vieți (pentru persoanele obeze în vârstă de 40 de ani și cu un IMC de 35 kg/m2) variază de la 75.376 de euro în Grecia la 343.354 de euro în Țările de Jos. Impactul economic al excesului ponderal asupra întregii lumi este estimat să atingă 4,32 trilioane de dolari – aproape 3% din Produsul Intern Brut global – anual până în 2035.
În România, potrivit studiului „Obezitatea în România” realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, cea mai înaltă rată a obezității este înregistrată în Moldova, cu un procent de 23,8%, urmată de regiunile Oltenia și Muntenia, unde prevalența obezității este de 21,3%, și apoi de regiunile Banat, Crișana și Transilvania, unde procentul obezității se situează la 18,8%.
Consilierea pacientului cu obezitate va fi, de altfel, un punct principal în discuția specialiștilor din țara noastră, care se reunesc pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca, în cadrul primei ediții a conferinței The Dietitian, ce abordează tema „Comunicarea – Ingredient cheie în practica dietetică”. În cadrul conferinței, nutriționiștii dieteticieni vor explora subiecte precum: principii de comunicare în educația nutrițională la nivel comunitar, abordarea grupului de persoane cu obezitate și modalități eficiente de comunicare pentru a susține schimbarea pozitivă în comportamentul de sănătate al pacienților.
„Abordarea noastră se concentrează pe strategii orientate spre îmbunătățirea aspectelor legate de stilul de viață, inclusiv alimentație și activitate fizică. Înțelegem că aceste schimbări au o contribuție semnificativă la creșterea performanței și productivității angajaților la locul de muncă, în același timp reducând absenteismul. Pentru noi, pacienții noștri nu sunt doar cifre, ci persoane care merită atât informații precise, cât și sprijinul și înțelegerea unui expert care poate comunica cu blândețe și empatie. Suntem aici pentru că înțelegem puterea pe care relatia de colaborare dintre pacient și dietetician o are în a sprijini modificarea comportamentului alimentar„, a adăugat Dr. Laura Gavrilaș, Nutriționist-Dietetician, Președintele Asociației Dieteticienilor din România.
