Pluxee România, partenerul global pentru beneficii extrasalariale și soluții pentru creșterea implicării angajaților, anunță rezultatele celei de-a doua ediții a studiului anual „Barometrul fericirii la locul de muncă”, realizat în parteneriat cu compania britanică de tehnologie The Happiness Index.
Eșantionul care a stat la baza acestei cercetări a inclus peste 3.600 de angajați români. Studiul face parte dintr-un demers global, concretizat prin cercetarea Global Workplace Happiness Report, publicată de The Happiness Index anul acesta, în urma colectării răspunsurilor a 80.000 de angajați din 115 țări.
Utilizând un model de analiză neuroștiințifică, studiile au urmărit patru dimensiuni ale nevoilor umane: rațională, emoțională, instinctivă și reflexivă. Observarea rezultatelor din România în paralel cu cele de la nivel global și european oferă o imagine clară asupra modului în care forța de muncă din România se poziționează într-un cadru internațional.
În contextul în care companiile din întreaga lume se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a crește productivitatea angajaților, atât rezultatele studiului desfășurat în România, cât și ale celui global contrazic presupunerile conform cărora productivitatea depinde în principal de alocarea sarcinilor, creșterea eficienței și organizarea proceselor operaționale. Analizele sugerează că productivitatea ține mai mult de factorii sociali și emoționali, precum energia, conexiunea și alinierea din cadrul echipelor.
Atât în cazul forței de muncă românești, cât și al celei de la nivel global, productivitatea este susținută în special de plăcerea de a lucra în echipă, ceea ce se reflectă în același scor bun, de 7,7, obținut de ambele categorii de angajați pentru indicatorul emoțional privind relațiile cu colegii.
Angajații români arată un nivel crescut de implicare și se simt foarte productivi în echipele lor directe
Forța de muncă din România a înregistrat un scor general pentru sănătatea culturii organizaționale de 7,3, depășind scorul din 2025, de 7,0. Acest rezultat este în linie cu cel global și peste media europeană, de 6,9.
Acest avans este determinat atât de creșterea implicării (scor de 7,4 în 2026 față de 7,1 în 2025), reflectând o satisfacție mai mare la locul de muncă, cât și de evoluția nivelului de fericire (scor de 7,2 în 2026 față de 7 în 2025), susținută de un grad mai ridicat de autonomie în cadrul jobului.
Conform studiului publicat în 2026, angajații români au înregistrat un scor al implicării la locul de muncă de 7,4, similar referinței globale de 7,3, media europeană fiind de 6,9. Românii ies în evidență prin faptul că simt că echipa lor directă are un nivel înalt de productivitate la job. Pentru acest indicator, angajații români au obținut un scor de 7,9, depășind atât rezultatul global de 7,6, cât și pe cel al colegilor europeni, de 7,1. În ceea ce privește fericirea la locul de muncă, asociată cu dimensiunea instinctivă și cea emoțională a nevoilor umane, angajații români înregistrează un scor de 7,2, în linie cu referința globală de 7,3, dar peste media europeană, de 7,0.
Forța de muncă din România se confruntă cu „paradoxul înaltei performanțe”
Aceste caracteristici ale culturii organizaționale definesc „paradoxul înaltei performanțe, observat în mod special în cazul angajaților români. Ei se remarcă la capitolul productivitate, dar rămân în urma etalonului global în privința dimensiunilor mai personale ale muncii, precum conectivitatea emoțională. Prin urmare, se conturează necesitatea dezvoltării unor modalități de consolidare a sentimentului de apartenență, având în vedere că angajații români încă manifestă un nivel scăzut în acest sens, tendința fiind de a se percepe mai degrabă ca elemente ale unui mecanism decât ca parte a unui colectiv.
„Cea de-a doua ediție a «Barometrului fericirii la locul de muncă» aduce o perspectivă mai complexă asupra sănătății culturii organizaționale din România. Liderii de business pot afla cum s-a transformat percepția oamenilor asupra experienței lor la locul de muncă de la un an la altul, dar și care sunt atuurile lor și ariile de îmbunătățit, în context global și european. Inițiativa, lansată în România, a evoluat într-un demers global în cadrul Pluxee, ceea ce îi consolidează relevanța și amploarea. În calitate de partener pentru peste 35.000 de companii din România și furnizor exclusiv al platformei The Happiness Index pe piața locală, Pluxee are convingerea că aceste date pot ajuta organizațiile să adopte o abordare centrată pe angajați, un aspect esențial pentru susținerea competitivității”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România și Bulgaria.
„Fericirea și implicarea nu sunt doar responsabilități individuale ale angajaților. Ele sunt influențate puternic de contextul creat de lideri și de organizație. Oamenii pot fi disciplinați, capabili și muncitori, dar dacă nu se simt văzuți, ascultați și respectați, implicarea lor devine greu de susținut. Este vorba despre o relație continuă între organizație și angajați. Când această relație funcționează, motivația, inițiativa și dorința de a contribui devin mult mai probabile. Cultura organizațională nu este doar un set de valori declarate, ci felul în care oamenii trăiesc zilnic munca, feedbackul, recunoașterea și încrederea”, a declarat Loredana Pădurean, profesor universitar la Northeastern University din Boston și la MIT Sloan, specializată în antreprenoriat și inovație.
Alte concluzii evidențiate de „Barometrul fericirii la locul de muncă”, ediția 2026:
- Cei mai mulți români nu vor să-și schimbe jobul: În România, 73% dintre angajați intenționează să rămână la jobul actual, un rezultat similar celui global, de 72%, și cu 8 puncte procentuale peste standardul european, de 65%.
- România se remarcă printr-o expunere mai mică la riscul de fluctuație a personalului în comparație cu Europa: 17% dintre români vor să își părăsească locul de muncă în următorul an, față de 19% la nivel european și 14%, global. În același timp, ponderea angajaților considerați pasivi din perspectiva loialității este de 10% în România, comparativ cu 14% la nivel global și 16% în Europa.
- Recompensă financiară sub așteptări: Cu un scor de 6,1, angajații români resimt un decalaj între performanță și salariul sau beneficiile primite față de media globală, de 6,5, ceea ce pune în pericol retenția talentelor.
- Angajați detractori: Reputația internă rămâne o provocare pentru organizațiile din România. Peste o treime dintre angajații români nu ar recomanda compania la care lucrează.
