De fiecare dată când ANRE ia o decizie controversată apare aceeași întrebare: „Dar cine îi poate opri? Cine îi poate schimba? Cine răspunde pentru ce face această instituție?”
Răspunsul nu este nici premierul, nici ministrul Energiei, nici Președintele României.
ANRE este autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar. Chiar ANRE spune oficial că este independentă decizional, organizatoric și funcțional, dar se află sub controlul Parlamentului. Tot ANRE afirmă că membrii conducerii trebuie să acționeze independent de interesele participanților la piața de energie.
Și aici începe partea pe care românii trebuie să o știe.
PARLAMENTUL I-A PUS ACOLO. PARLAMENTUL ÎI POATE ȘI SCHIMBA.
ANRE este condusă printr-un Comitet de reglementare de 7 persoane: președintele, doi vicepreședinți și patru membri neexecutivi. Legea spune explicit că numirea și revocarea lor se fac de Parlament, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. (Legislație Just)
Așadar, când parlamentarii spun că „ANRE este independentă și noi nu putem face nimic”, explicația este incompletă.
Da, Parlamentul nu are voie să telefoneze la ANRE și să dicteze cum trebuie scris un ordin.
Dar Parlamentul are pârghii foarte serioase asupra conducerii, organizării și cadrului legal după care funcționează instituția.
- Parlamentul poate revoca membri ai conducerii ANRE
Nu discreționar și nu doar pentru că unei majorități politice „nu-i mai place” cineva.
Legea stabilește situațiile în care revocarea poate interveni. Una dintre ele este deosebit de importantă: exercitarea funcției cu gravă neglijență, dacă aceasta produce perturbarea semnificativă a sectorului sau pieței de energie, precum și încălcarea gravă ori îndeplinirea cu rea-credință a prevederilor legale, prin participarea la deciziile Comitetului de reglementare.
Deci legea însăși a prevăzut situația în care un membru al conducerii ANRE poate răspunde instituțional pentru modul în care participă la deciziile regulatorului.
Nu este o invenție APCE.
Este scris în lege.
- Parlamentul decide cine intră în ANRE atunci când expiră mandatele
Mandatele membrilor Comitetului sunt de 5 ani, cu posibilitatea unei singure reînvestiri.
Asta înseamnă că Parlamentul are permanent posibilitatea de a schimba generația de conducere a instituției, fără să fie necesară vreo „revoluție administrativă”.
De altfel, pagina oficială ANRE indică în prezent doar patru membri ai Comitetului de reglementare: președintele George-Sergiu Niculescu, vicepreședintele Gabriel Andronache și membrii Sorin-Ioan Bumb și Cornelia Sulger, deși structura legală este de șapte membri. (anre.ro)
Cu alte cuvinte, Parlamentul nu este spectator în această poveste.
Este instituția care numește oamenii care aprobă reglementările ANRE.
- Dacă apare incompatibilitatea, legea permite suspendarea
Regimul juridic al conducerii ANRE conține incompatibilități și impedimente tocmai pentru ca regulatorul să nu devină dependent de interesele industriei pe care trebuie să o supravegheze.
Principiul este chiar afirmat de ANRE: membrii Comitetului trebuie să acționeze independent de orice interes al participanților la piața de energie.
De aceea, atunci când există suspiciuni serioase privind conflicte de interese sau incompatibilități, soluția nu este folclorul de Facebook.
Soluția este verificarea instituțională și aplicarea legii.
- Iar dacă problema nu mai este doar conducerea, Parlamentul poate reforma ANRE prin lege
Aici lucrurile devin și mai interesante.
România a demonstrat deja în 2025 că ANRE poate fi restructurată legislativ.
Legea nr. 145/2025 a obligat ANRE, ASF și ANCOM să își reorganizeze structurile, a prevăzut reducerea cu 10% a posturilor de specialitate, cu 30% a posturilor de suport, reducerea cu 30% a salariilor/indemnizațiilor și eliminarea bonusurilor pentru conducere până la sfârșitul anului 2028.
Legea a ajuns la Curtea Constituțională.
CCR a respins obiecția de neconstituționalitate prin Decizia nr. 412/2025.
Așadar, precedentul există.
ANRE nu este un stat în stat.
Autonomia sa nu înseamnă intangibilitate.
Independența regulatorului nu înseamnă că organigrama, criteriile de numire, procedurile, transparența, răspunderea sau mecanismele de control parlamentar nu pot fi schimbate prin lege.
Pot si au fost deja schimbate.
CE NU POATE FACE PARLAMENTUL
Aici trebuie să fim corecți.
Parlamentul nu ar trebui să transforme ANRE într-un ghișeu politic căruia majoritatea de la putere îi dictează prețuri, tarife sau soluții tehnice.
Un regulator energetic trebuie să fie independent. Dar există o diferență uriașă între:
independență față de politic și lipsă de răspundere față de societate.
Mai există și o întrebare pe care România trebuie să înceapă să o pună foarte serios:
ANRE este suficient de independentă și față de companiile pe care trebuie să le reglementeze?
Pentru că exact aceasta este obligația declarată chiar de instituție: independență față de interesele participanților la piața de energie.
Societatea civila spune ca NU- si mai ales s-a demostrat in ultimii ani ca ANRE nu mai este un arbitru ci a devenitu un jucator al companiilor cu interese in energie.
DECI, CÂND CINEVA VĂ SPUNE „NU SE POATE FACE NIMIC CU ANRE”, RĂSPUNSUL ESTE: BA DA.
Parlamentul poate schimba conducerea în condițiile legii.
Parlamentul poate refuza reînvestirea și poate numi alți oameni.
Parlamentul poate verifica situațiile de incompatibilitate și poate exercita controlul parlamentar.
Parlamentul poate modifica prin lege modul în care ANRE este organizată și funcționează.
Ce nu poate face Parlamentul este să se ascundă în spatele sintagmei „ANRE este independentă” ori de câte ori apare o problemă.
Pentru că ANRE este independentă în exercitarea atribuțiilor sale.
Dar este, prin lege, sub control parlamentar.
Iar când o instituție care reglementează una dintre cele mai importante piețe din România ajunge să genereze neîncredere masivă în rândul celor pe care ar trebui să îi protejeze, întrebarea nu mai este:
„Cine poate reforma ANRE?”
Știm deja răspunsul.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI.
Întrebarea adevărată este alta:
ARE PARLAMENTUL VOINȚA SĂ O FACĂ?
