La nivel european, procentul este de 45%
Mai mult de jumătate (50%) dintre profesioniștii HR din România investesc în AI pentru a sprijini activitatea la locul de muncă, procent apropiat de media europeană de 51%. Procentul este însă în creștere semnificativă față de 2025, când doar 36% dintre organizațiile din România investeau în AI. Aproape jumătate dintre organizațiile din țară (45%) observă deja rezultate clare ale acestor investiții, peste media europeană de 40%. Organizațiile mai puțin avansate întâmpină în principal procese de lucru insuficient adaptate AI-ului (36%) și lipsa expertizei interne (31%). În același timp, aproape jumătate dintre organizațiile din România (49%) își adaptează activ procesele de lucru pentru un mediu profesional în care oamenii și AI-ul colaborează mai strâns, peste media europeană de 45%. Aproape jumătate dintre angajatori (47%) au deja o politică privind utilizarea etică și responsabilă a AI-ului în HR, la fel ca media europeană. Aceste concluzii provin din cel mai recent studiu HR & Payroll Pulse, realizat de SD Worx, principalul furnizor european de soluții de HR și salarizare, în rândul a 5.936 de manageri HR și 16.500 de angajați din 16 țări europene.
Tot mai multe organizații explorează posibilitățile oferite de inteligența artificială. De exemplu, 54% dintre profesioniștii HR europeni analizează în prezent în mod activ modul în care AI-ul poate sprijini activitatea la locul de muncă, comparativ cu 42% în 2025. În România, procentul este de 54%, în creștere față de 44% anul trecut. Mai mult de jumătate (51%) dintre organizațiile europene investesc activ în AI, față de doar 38% anul trecut. În România, procentul este apropiat, ajungând la 50%, comparativ cu 36% în 2025.
Companiile medii, cu între 250 și 2.499 de angajați, sunt cele mai predispuse să investească în AI pentru susținerea activității la locul de muncă (57%). Procentul este de 51% în cazul companiilor mari și de 45% în cazul companiilor cu mai puțin de 250 de angajați. În România, companiile mari conduc clasamentul, 58% dintre organizațiile cu peste 2.500 de angajați investind în AI, urmate de companiile medii (50%) și de organizațiile cu mai puțin de 250 de angajați (43%). Norvegia a înregistrat cea mai mare creștere din Europa, 68% dintre angajatori investind în AI anul acesta, comparativ cu doar 36% în 2025. Irlanda (59%) și Regatul Unit (59%) investesc, de asemenea, puternic în AI.
Preferință pentru un mix între oameni și AI
Unde văd profesioniștii HR cel mai important rol al AI-ului în prezent? Angajatorii indică în principal pontajul și monitorizarea timpului de lucru (31%), raportarea și analiza datelor (28%) și administrarea salarizării (27%) drept principalele domenii HR pentru utilizarea și dezvoltarea AI-ului. Planificarea forței de muncă și programarea activităților (27%), precum și trainingul și dezvoltarea angajaților (25%) se află, de asemenea, printre prioritățile AI în HR.
În România, profesioniștii HR folosesc AI în principal pentru recrutare (36%), training și dezvoltarea competențelor (30%), respectarea cerințelor de conformitate (compliance) (28%), pontaj (28%) și managementul performanței (27%). În același timp, 42% dintre organizațiile din România consideră că planificarea forței de muncă ar trebui realizată printr-un mix între tehnologie și intervenție umană, în timp ce doar 27% ar prefera automatizarea completă. În ceea ce privește pontajul, 38% dintre angajatorii români sunt deschiși către automatizarea completă cu ajutorul inteligenței artificiale.
Majoritatea angajatorilor nu consideră încă faptul că AI-ul va înlocui complet oamenii în HR. Este preferată mai degrabă o combinație între oameni și AI. De exemplu, 33% consideră că pontajul poate fi automatizat parțial, atât timp cât există supraveghere umană. În cazul raportării și analizei, procentul este de 38%, iar pentru administrarea salarizării ajunge la 40%. Angajatorii văd, de asemenea, o colaborare ideală între oameni și AI în planificarea forței de muncă și programarea activităților (39%), precum și în training și dezvoltare (41%). Domeniile HR profund centrate pe componenta umană, precum wellbeing-ul angajaților și sprijinul pentru sănătatea mintală, sunt considerate în continuare responsabilitatea exclusivă a oamenilor (51%).
Peste o treime preferă AI-ul în locul angajării de personal suplimentar
AI-ul trece astfel treptat de la faza experimentală la utilizarea practică în operațiunile HR de zi cu zi. De exemplu, 48% dintre organizațiile din România își adaptează modelele operaționale HR pentru a permite o colaborare mai eficientă între oameni și AI. În Europa, procentul este de 43%. În plus, 45% își regândesc procesele și fluxurile de lucru pentru a crea un mediu profesional centrat pe AI și automatizare, în timp ce în România procentul ajunge la 44%. Patru din zece angajatori observă deja rezultate concrete ale investițiilor în AI în HR, iar în România procentul este mai ridicat, de 45%.
Această evoluție influențează clar și modul în care organizațiile privesc munca și forța de muncă. De exemplu, 45% dintre angajatorii europeni estimează că vor funcționa cu o forță de muncă mai redusă în următorii ani ca urmare a AI-ului. În România, procentul este de 53%. Aproape jumătate dintre organizații (47%) afirmă că AI-ul reduce deja nevoia pentru anumite roluri sau activități. În România, procentul este de 46%. Norvegia se remarcă și aici, cu 60%, urmată de Irlanda (56%) și Polonia (54%). Pentru a crește productivitatea, mai mult de o treime dintre angajatori (37%) ar prefera să utilizeze AI decât să angajeze personal suplimentar. În România, procentul este de 40%.
Maturitatea AI în Europa
Cu toate acestea, lipsa competențelor și expertizei interne continuă să reprezinte un obstacol pentru multe organizații: 29% afirmă că nu dețin cunoștințele interne necesare pentru implementarea eficientă a AI-ului, față de 32%, media europeană. Totuși, peste patru din zece angajatori români (42%) investesc în pregătirea angajaților pentru a le dezvolta competențele legate de AI. În Europa, procentul este de 44%. În plus, 39% dintre angajatorii români indică lipsa unei strategii clare sau a unui business case bine definit drept principal motiv pentru care proiectele AI generează în prezent puține rezultate, față de 30%, la nivel european.
Viteza cu care organizațiile adoptă AI diferă semnificativ de la o țară la alta. Din perspectiva maturității AI, Norvegia conduce clasamentul european. Irlanda și Regatul Unit completează top 3, în timp ce Polonia și Suedia ocupă pozițiile patru și cinci. Croația și Serbia se află la coada clasamentului.
„În România, discuția despre AI în HR a trecut deja de etapa experimentelor și intră tot mai mult în zona deciziilor strategice. Vedem organizații care nu doar testează instrumente AI, ci își regândesc procesele interne și modul în care oamenii colaborează cu tehnologia. În același timp, această transformare vine și cu provocări legate de competențe, cultură organizațională și guvernanță. Organizațiile care vor reuși să combine tehnologia cu dezvoltarea oamenilor și cu o abordare responsabilă vor avea un avantaj competitiv important în următorii ani”, a declarat Ciprian Chiorean, General Manager SD Worx România.
Amânarea termenului-limită din AI Act pentru sistemele AI cu risc ridicat?
Pe măsură ce inteligența artificială este utilizată în tot mai multe contexte, Europa a introdus AI Act, un cadru juridic unitar pe care toate companiile din Europa trebuie să îl respecte. Legea se aplică tuturor angajatorilor, a intrat în vigoare la 2 februarie 2025 și este implementată treptat.
Începând cu 2 februarie 2025, companiile trebuie să se asigure că angajații lor dețin un nivel suficient de alfabetizare în domeniul AI și să identifice sistemele de inteligență artificială utilizate, pentru a evita folosirea unor sisteme care încalcă normele și valorile fundamentale europene, de exemplu prin încălcarea drepturilor fundamentale. Începând cu 2 august 2025, organizațiile care dezvoltă sau implementează sisteme de AI interzise riscă amenzi semnificative.
Următorul termen-limită prevăzut de AI Act este 2 august 2026. De la această dată, organizațiile care utilizează sisteme de AI cu risc ridicat vor trebui să respecte cerințe mai stricte privind documentația, evaluările de risc, transparența și guvernanța. Cu toate acestea, a fost înaintată o solicitare de amânare a termenului pentru reglementările aplicabile sistemelor de AI cu risc ridicat până la 2 decembrie 2027, deși această propunere nu a fost încă aprobată oficial.
