Preconizatele măsuri de austeritate enunțate de Guvernul României generează temeri în rândul principalilor actori economici. Un domeniu direct afectat este cel al construcțiilor. Acesta este și motivul pentru care Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții (ARACO), organizație patronală și profesională din sectorul de construcții, fondată în 1990, membră a UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) și a FIEC (Federația Industriilor Europene a Construcțiilor) trage un semnal de alarmă. Prin intermediul unei scrisori deschise adresate Primului Ministru Ilie Bolojan semnată de Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO și Vicepreședinte UGIR, se menționează următoarele:
„Către: GUVERNUL ROMÂNIEI E.S. Domnului Ilie Bolojan – Prim-ministru al Guvernului
Ref.: necesitatea reanălizării potențialei reduceri a investițiilor publice în anul 2025 și evitarea impactului profund negativ asupra sectorului de construcții, al beneficiarilor proiectelor și asupra cetățenilor României.
1. Context și introducere. În contextul planificării bugetare pentru anul 2025, observăm cu profundă îngrijorare intenția Guvernului de reducere semnificativă a alocărilor bugetare destinate investițiilor publice, în special în domeniile infrastructurii de transport, sănătate, educație, proiecte de mediu, reabilitarea sistemelor de irigații, reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații, proiecte energetice și de dezvoltare locală. Această decizie riscă să afecteze grav dezvoltarea economică a României, stabilitatea și competitivitatea sectorului construcțiilor precum și accesul cetățenilor la servicii publice esențiale.
2. Impactul asupra sectorului construcțiilor
• Activitatea în construcții a înregistrat în 2024 o scădere reală de cca 2,7 %, din cauza inflației, dobânzilor și costurilor în creștere;
• Tot în 2024, sectorul a scăzut cu 4 % față de 2023, reflectând primele semnale de temperare după un an record. Evoluția pe T1 2025:
• În primul trimestru al lui 2025, volumul lucrărilor a crescut cu 13,8 % anual, alimentat de lucrări de reparații capitale (+65 %);
• Construcțiile inginerești, care domină piața (cca 45 %), au avut un avans de cca 19 % în T1, dar sectorul rezidențial a scăzut cu 11,5 %.
Presiuni de cost:
• Prețurile materialelor de construcții au revenit la nivelul record din 2022, după o relativă scădere în 20232
• Rata de creștere a costurilor de construcție s‑a situat între 11,6 % și 12,1% anual în perioada 2023–2024;
• Eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din construcții a generat deja presiuni substanțiale pe costuri afectând competitivitatea sectorului; • Necesitatea prezervării mecanismelor de actualizare dinamică a prețurilor reale pe proiecte rămâne o condiție sine qua non!
a. Blocajul lanțului economic, insolvențe și falimente iminente.
Constructorii care activează în domeniul lucrărilor publice (drumuri, poduri, spitale, școli, rețele de apă-canal, reabilitarea sistemelor de irigații reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații etc.) sunt profund afectați de întreruperea sau amânarea proiectelor finanțate de stat.
Această situație generează:
• blocarea contractelor în derulare;
• creșterea riscului de faliment în rândul IMM-urilor din domeniul construcțiilor;
• pierderea locurilor de muncă într-un sector care asigură venituri pentru peste 400.000 de angajați;
• afectarea în lanț a industriilor conexe (producători de materiale, transportatori, proiectanți etc.).
b. Instabilitate fiscală și lipsă de predictibilitate
Modificarea bruscă a politicii de investiții publice transmite un semnal negativ întregii economii și afectează încrederea investitorilor privați.
Constructorii au realizat angajamente financiare în baza contractelor încheiate cu autoritățile publice, iar eventualele tăieri bugetare generează incertitudine și pierderi financiare majore.
3. Efecte directe asupra beneficiarilor finali
Întârzierea proiectelor de interes public Reducerea investițiilor generează:
• întârzieri în modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare precum și a infrastructurii critice;
• stagnarea construirii sau reabilitării de spitale, școli, grădinițe precum și a proiectelor de mediu, reabilitarea sistemelor de irigații, reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații;
• scăderea calității vieții cetățenilor României în comunitățile locale;
• accesul îngreunat al cetățenilor la servicii publice
Amânarea investițiilor duce la creșterea costurilor de execuție în viitor, în contextul puseului inflaționist prognozat de BNR și al creșterii prețurilor la materiale și energie.
România riscă să piardă și fonduri europene prin neîncheierea la timp a proiectelor finanțate din PNRR sau Politica de Coeziune.
4. Solicitări și propuneri În acest context marcat de incertitudini semnificative și potentiale erori strategice majore,
ARACO solicită în mod imperativ Guvernului României următoarele măsuri:
1. Menținerea investițiilor publice finanțate din buget în 2025, pentru evitarea prăbușirii contractelor în curs și a pierderilor economice în lanț;
2. Salvarea absorbției fondurilor europene, prin asigurarea continuării proiectelor europene critice – inclusiv PNRR;
3. Operaționalizarea unui dialog structurat cu entitățile patronale relevante din sectorul de construcții, în special IMM-uri, pentru identificarea măsurilor de adaptare pe termen scurt și mediu;
4. Planificarea fiscală predictibilă, inclusiv un calendar clar de investiții publice pentru 2025‑2026, pentru a restabili încrederea actorilor economici;
5. Evaluarea transparenței cheltuielilor de capital și a eficienței costurilor, conform recomandărilor OECD pentru consolidarea fiscală responsabilă. 5
În concluzie, ARACO atrage atenția că reducerea investițiilor publice nu este doar o măsură contabilă, ci o decizie cu implicații sociale și economice negative profunde. Lipsa de investiții în infrastructura națională reprezintă o eroare strategică majoră și o frână în calea dezvoltării durabile a României.
Facem un apel public către Guvernul României să își asume un angajament ferm pentru menținerea unui nivel sănătos al investițiilor publice și să prioritizeze interesul public pe termen mediu lung.
ARACO este organizația patronală și profesională din sectorul de construcții fondată în 1990. ARACO este membră a UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) și a FIEC ( Federația Industriilor Europene a Construcțiilor).”
