Pe baza unui sondaj anual al Asociației Americane de Psihologie (APA), 60% dintre americani consideră locul de muncă pe care îl au o sursă majoră de stres. De fapt, stresul la locul de muncă a fost considerat mai ridicat decât economia, decât responsabilitățile din familie și chiar mai mare față de preocupările de sănătate. Alte studii raportează concluzii similare: un sfert dintre angajații chestionați își consideră locul de muncă drept factorul de stres numărul 1 din viață lor.
Stresul este rezultatul factorilor emoționali, fizici, sociali, economici sau alți factori care necesită un răspuns la schimbarea din jur. Stresul la locul de muncă poate apărea atunci când cerințele postului nu corespund capacităților, resurselor sau nevoilor angajatului.
Cauzele stresului la locul de muncă
Stresul la locul de muncă poate avea diverse origini sau poate proveni dintr-un singur aspect al responsabilităților lucrătorului. Acesta poate afecta atât angajatorii, cât și angajații. Redimensionarea, concedierile, fuziunile și falimentele apar în industrii și companii de toate tipurile; aceasta înseamnă schimbări mari pentru lucrători.
Chiar și atunci când pierderea locului de muncă nu are loc, angajații se pot confrunta cu responsabilitate crescută, cereri mai mari de producție, mai puține beneficii, reduceri de salarii și multe altele. Unele dintre cauzele stresului la locul de muncă identificate de Centrul de Control și Prevenirea Bolii și Asociația Americană de Psihologie sunt următoarele:
Moralul scăzut: Atunci când moralul este scăzut, angajații se simt adesea neputincioși.. Unele dintre cele mai stresante locuri de muncă pot fi ca secretar, ospătar, manager de mijloc, polițist și redactor. Aceste ocupații sunt marcate de aspectul serviciului responsabilităților, acești profesioniști trebuie să răspundă cerințelor și calendarului altora, cu puțin control asupra evenimentelor care au loc.
Stilul de management: Un alt factor care apare în situații de muncă stresante este stilul de management. Atunci când un loc de muncă are o comunicare slabă, iar angajații nu sunt incluși în procesele de luare a deciziilor, aceștia nu se simt susținuți de colegii lor și de angajatori. În plus, lipsa unor politici favorabile pentru viața de familie poate duce la creșterea stresului din cauza efectelor asupra echilibrului muncă-viață personală.
Responsabilitățile la locul de muncă: Modul în care sarcinile sunt atribuite și desfășurate este un contribuitor important la stresul la locul de muncă. Acestea includ volumul mare de muncă, pauze rare, ore și schimburi lungi, sarcini de rutină inutile, ignorarea competențelor lucrătorilor și multe altele. Atunci când așteptările la locul de muncă sunt incerte sau conflictuale, angajații consideră că au o responsabilitate prea mare.
Preocupările legate de carieră: Un alt factor în stresul la locul de muncă îl reprezintă preocupările în carieră, cum ar fi insecuritatea în muncă sau lipsa oportunităților de avansare.
Evenimente traumatice: Deși nu sunt ideale, este adevărat că unele locuri de muncă sunt mai periculoase decât altele. Mulți profesioniști din justiție penală, pompieri și personalul militar, de exemplu, se confruntă cu situații stresante și cu risc personal în fiecare zi.
Mediul de lucru: Majoritatea cauzelor anterioare ale stresului la locul de muncă sunt emoționale; cu toate acestea, un mediu de lucru neconform poate crea, de asemenea, stres fizic. Indiferent dacă este legat de zgomot, lipsa de confidențialitate, controlul scăzut al temperaturii sau facilități inadecvate, aceste aspecte sunt esențiale pentru reducerea stresului la locul de muncă.
Soluții pentru gestionarea stresului la locul de muncă
Unii angajatori și angajați presupun că nivelurile ridicate de stres la locul de muncă sunt normale sau că posibilitatea de a le face față e singura modalitate de a rămâne productiv și profitabil. Cu toate acestea, cercetarea tinde să conteste aceste presupuneri. CDC subliniază studii care arată că „condițiile de muncă stresante sunt de fapt asociate cu absenteismul, întârzierea și intențiile lucrătorilor de a renunţa la locul de muncă – toate acestea au un efect negativ”.
Un loc de muncă sănătos este definit ca unul care are rate mici de boală și de vătămare. Unele caracteristici ale unor astfel de organizații includ:
- Recunoașterea angajaților pentru performanțe bune de muncă
- Oportunități pentru dezvoltarea carierei și pentru dezvoltarea personală precum cursuri teatru – actorie București
- O cultură organizațională care pune în valoare angajatul în mod individual
- Acțiuni de management care sunt în concordanță cu valorile organizaționale
Alte strategii de conducere care pot preveni stresul la locul de muncă:
- Asigurarea că volumul de muncă este aliniat la capacitățile și resursele angajaților
- Definirea clară a rolurilor și responsabilităților
- Oferirea de oportunități de dezvoltare profesională și participare la luarea deciziilor
- Îmbunătățirea comunicării cu privire la starea generală de sănătate a companiei
- Oferirea de oportunități de interacțiune socială între lucrători
- Stabilirea programelor care au sens cerințelor și responsabilităților în afară muncii (echilibrul muncă-viață personală)
Aceste eforturi pot varia în funcție de dimensiunea și complexitatea organizației, împreună cu resursele disponibile și problemele specifice legate de stresul la locul de muncă.
Sursă: https://docs.google.com/document/d/17MvBV-h5vVoL6eOer-JosX6o-QlLNxEVmlbQ-fKniPM/edit?usp=sharing
