Semnele de recesiune la nivel mondial au stimulat cererea de metal galben, iar prețul acestuia a intrat pe o pantă ascendentă începând cu ultima parte a anului trecut. Tendința s-a accentuat după falimentul Silicon Valley Bank din Statele Unite, urmat la scurt timp de căderea Credit Suisse, care a fost „înghițită”, cu un aport considerabil al statului elvețian, de UBS.
O bună parte din miliardele de dolari sau de franci elvețieni care au ieșit din bănci și-a găsit „refugiul” în aur, al cărui preț a urcat miercurea aceasta la 2.027 dolari, maxim al ultimului an. Pragul de 2.000 dolari a fost depășit în 10 martie 2022, la scurt timp după invadarea Ucrainei, iar recordul de 2075,47 dolari a fost atins la începutul Marii Închideri.
La noi, prețul gramului de aur a atins în 24 martie un maxim istoric de 294,2340 lei.
Principalii cumpărători de aur sunt băncile centrale din Turcia, China, Rusia și India, state care doresc să se protejeze astfel de eventuale mișcări speculative realizate asupra monedelor lor. De altfel, la nivel mondial, băncile centrale au achiziționat anul trecut cea mai mare cantitate de aur din istorie.
MONEY BUZZ | ȘTIRI BUSINESS| ȘTIRI ECONOMICE | ȘTIRI FINANCIARE |
Ultimele analize anticipează pentru următorii ani o posibilă creștere a unciei la 3.000 dolari sau chiar 4.000 dolari, după circa 15 ani în care marile bănci centrale (Fed, BCE, Banca Angliei și Banca Japoniei) au redus dobânzile, în unele cazuri chiar sub 0%, și au aruncat constant „bani din elicopter” prin programe de relaxare cantitativă („quantitative easing”) care continuă și în prezent, așa cum este cazul Statelor Unite, la dimensiuni ceva mai reduse. Banii ieftini au stimulat indicele Dow Jones și achiziția de criptomonede care au atins, la rândul lor, maxime istorice.
