Daniela Moise (gds.ro)
Azerbaidjan a lansat, noaptea trecută, un atac militar masiv asupra mai multor regiuni din Armenia, situate în zona de est a ţării, scrie Hotnews.
Ministerul Apărării al Armeniei a raportat „bombardarea intensivă” a pozițiilor armenilor din Sotk, Vardenis, Goris, Kapan, Jermuk, Artanish și Ishkhanasar, precum și a infrastructurii civile.
Oficialii armeni spun că Azerbaidjan folosește drone de luptă, artilerie și arme de foc de mare calibru.
Orașele și satele atacate sunt situate în provinciile Syunik, Gegharkunik și Vayots Dzor de-a lungul graniței de est a Armeniei cu Azerbaidjan.
Oficialii din Apărarea armeană raportează un număr neverificat de victime. Începând cu ora 4:00 a.m., Ministerul Apărării al Armeniei a declarat că luptele de-a lungul graniței continuă cu „intensitate neîncetată” și că armata azeră a întreprins „acțiuni de avansare pozițională”.
Armata azeră bombardează inclusiv aşezări umane armene
Avocatul poporului armean Kristine Grigoryan a declarat că infrastructura civilă, inclusiv casele rezidențiale, sunt vizate de forțele azere. Biroul apărătorului drepturilor omului a primit apeluri conform cărora Kapan, Goris, Jermuk, Vardenis și alte comunități au fost bombardate puternic de la miezul nopții, punând populația civilă în „mare pericol”, potrivit armenianweekly.com.
Coordonatorul Consiliului de Securitate din Goris, Artur Hojabaghyan, a declarat reporterilor că zgomotele bombardamentelor se aud în Goris. El i-a îndemnat pe locuitori să se refugieze în adăposturi și să nu încerce să părăsească orașul.
Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a confirmat atacurile, declarând că acestea au fost ca răspuns la „provocări” și la „sabotajul pe scară largă” din partea armeană, pe care oficialii armeni le-au numit „minciuni”. Oficialii azeri susţin că membrii forțelor armate armene au plantat mine în districtele Kelbajar și Lachin, care au fost cedate Azerbaidjanului la sfârșitul Războiului de la Artsakh din 2020.
Armenia se plânge la Putin
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a prezidat o sesiune a Consiliului intern de Securitate imediat după începerea atacurilor. Consiliul a decis să se adreseze Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și Consiliului de Securitate al ONU, „cu privire la agresiunea împotriva teritoriului suveran al Republicii Armenia”.
Înainte de această întâlnire, premierul Pashinyan a avut o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a oferi „detalii despre acțiunile provocatoare și agresive ale forțelor armate azere” împotriva teritoriului suveran armean.
Premierul armean a vorbit și cu președintele francez Emmanuel Macron și l-a informat despre „operațiunile militare provocatoare și agresive” împotriva Armeniei. Premierul „a subliniat importanța unei reacții adecvate a comunității internaționale”.
Pashinyan și Putin „au convenit să mențină contactul operațional”, potrivit declarației. Între timp, Macron „a considerat o escaladare suplimentară a tensiunii inacceptabilă”.
Organizația pentru drepturile omului din SUA, Freedom House, a spus că este „alarmată de rapoartele conform cărora forțele armate azere bombardează intens așezările din sudul armeanului Goris, Jermuk, Vardenis și Sotk”. „Solicităm o încetare imediată a focului și îndemnăm ambele părți să găsească o soluție pașnică”, a scris Freedom House pe Twitter.
