Nu mai puțin de 26 de candidați, între care și două femei, se prezintă duminica aceasta la cel de-al doilea scrutin prezidențial liber în Tunisia. El se va desfășura în două tururi. Potrivit relatărilor corespondenților agențiilor de presă prezenți la Tunis, aceste alegeri au loc într-o atmosferă de totală neîncredere, tunisienii constatând că, după atâția ani de la alungarea dictatorului Ben Ali, democrația și libertățile pentru care s-au revoltat nu sunt instalate pe deplin. Unii analiști locali prognozează chiar un masiv absenteism de la urne.
Circa 7 milioane de alegători tunisieni sunt așteptați duminică la urne pentru a alege viitorul președinte dintre cei 26 candidați ale căror platforme electorale se deosebesc foarte puțin. Candidații pot fi împărțiți în patru familii: islamo-conservatorii, dominați de partidul Ennahdha, al cărui candidat este vice-președintele formațiunii, Abdelfattah Mourou. El se prezintă ca reprezentant al unui partid musulmano-democrat, de tendință conservatoare, fără o identificare religioasă; clanul moderniștilor, cel mai important numeric. Membrii săi se revendică a fi unii urmașii politici ai lui Habib Bourghiba, alții ai lui Ben Ali, dictatorul alungat în 2011. Candidat este Abir Moussi, un avocat anti-islamist, adept al revenirii la un stat puternic; populiștii reprezintă al treilea pilon, cu priză mare în rândul alegătorilor. Candidatul lor, Nabil Karoui, actualmente în închisoare sub acuzația de spălare de bani, este om de afaceri, magnat de presă, care și-a făcut campanie inclusiv din închisoare. Soția sa este purtătoarea sa de cuvânt și a organizat și animat, în numele soțului, mitinguri electorale. Acest candidat, considerat atipic, și-a făcut campanie cu o platformă politică în sprijinul celor defavorizați, motiv pentru care în sondaje de opinie a apărut cu cele mai multe intenții de vot. El a captat mai ales electoratul din mediul rural, unde dispune de o susținere solidă. Ultima familie de candidați grupează Stânga și Extrema stângă.
O schimbare radicală a scenei politice
Actualele alegeri prezidențiale nu au nimic comun cu scrutinul din 2014, spun analiștii politici locali. «După moartea precedentului președinte, în luna iulie, spune analistul local Khadija Mohsen-Finan, fizionomia scenei politice tunisiene s-a schimbat radical. Bipolarizarea și aranjamentele între liderii politici s-au încheiat. A apărut o grămadă de candidați fără să existe măcar un program capabil să repună pe calea cea bună Tunisia». Polul populist insistă asupra ideii înlăturării inegalităților sociale și teritoriale, în timp ce alte familii de candidați, cum este cazul islamo-conservatorilor, preferă, dimpotrivă, «revenirea la valorile sociale și morale». Mulți dintre observatorii locali regretă că economia țării, ale cărei grave probleme s-au aflat în centrul revoltei din 2011, este la ora actuală prea puțin tratată. Toți știu că există o prea mică marjă de manevră în contextul unui buget marcat de datorii considerabile, reprezentând în 2018, 77% din PIB, față de 40% în 2014. Fiind foarte puțin înțelese aceste probleme, spune analistul mai sus menționat, alegătorii merg acum să-şi exprime nemulțumirea la urne, dacă nu vor absenta.
