Sezonul rece nu afectează doar corpul, ci și mintea. Zilele scurte, lumina redusă, temperaturile scăzute și izolarea socială pot amplifica simptomele depresiei și anxietății. În fiecare ianuarie, mass media amintește de Blue Monday, numită popular cea mai tristă zi din an. Deși conceptul nu are o bază științifică rigidă, el reflectă un adevăr susținut de cercetări neurologice și psihologice. Starea noastră emoțională este puternic influențată de anotimpuri, iar creierul răspunde direct la schimbările de lumină și ritm biologic.
Blue Monday a apărut pentru prima dată în 2005, când psihologul britanic Cliff Arnall a creat o formulă ce lua în calcul factori precum vremea, datoriile post sărbători, motivația scăzută și timpul trecut de la începutul anului. De atunci, conceptul a devenit o tradiție anuală. În 2026, Blue Monday este marcat pe 19 ianuarie, o zi în care mulți oameni remarcă o scădere a tonusului emoțional. Pentru medici, Blue Monday nu este o problemă în sine, ci un indicator util care deschide discuția despre depresia sezonieră, anxietatea din timpul iernii și vulnerabilitatea creierului în lunile reci. Ce se întâmplă concret în creier în această perioadă este o întrebare la care neurologia poate oferi răspunsuri.
“Ritmurile circadiene, responsabile de reglarea somnului și a dispoziției, sunt puternic influențate de expunerea la lumină. Dacă lumina naturală scade, corpul produce mai multă melatonină și mai puțină serotonină. Melatonina este hormonul somnului, iar creșterea sa duce la oboseală, lentoare și lipsă de energie. Serotonina, asociată cu starea de bine, se reduce, favorizând tristețea, iritabilitatea și anxietatea”, explică Dr. Cătălina Hogea, medic primar psihiatru în cadrul clinicii Neuroaxis.
Aceste modificări explică de ce sezonul rece poate declanșa sau agrava depresia. Medicul psihiatru mai spune că pacienții descriu frecvent o scădere progresivă a capacității de concentrare, dificultatea de a găsi motivație și un sentiment general de apăsare.
“Depresia sezonieră este rezultatul unei chimii cerebrale care se schimbă în funcție de lumina percepută. O parte a creierului responsabilă de ritmul circadian, primește mai puține semnale luminoase, iar această schimbare afectează toate procesele neurochimice asociate dispoziției.
Simptomele tulburării afective sezoniere pot varia, dar cea mai frecventă manifestare este reducerea energiei, însoțită de retragere socială, pierderea interesului pentru activități obișnuite, somn excesiv, creșterea poftei de carbohidrați și dificultatea de concentrare. Anxietatea poate, de asemenea, să se intensifice. Pacienții descriu agitație, îngrijorare constantă și senzația că nu reușesc să țină pasul cu sarcinile zilnice”, precizează Dr. Cătălina Hogea.
Medicul psihiatru subliniază că astfel de semne nu trebuie ignorate, mai ales dacă se repetă an de an în aceeași perioadă. El afirmă că recurența sezonieră este un indicator valoros și ar trebui să fie un motiv suficient pentru o evaluare de specialitate. Diagnosticul depresiei sezoniere se bazează pe istoricul simptomelor, pe durata și intensitatea lor, dar și pe contextul personal al pacientului. Neurologii colaborează adesea cu psihologi și psihiatri pentru o evaluare multiplă, deoarece tulburările afective sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici și emoționali.
“Pacienții care mențin o rutină de somn, fac mișcare, se expun la lumină și cer ajutor specializat când este nevoie trec prin sezonul rece cu mult mai puține simptome. Depresia sezonieră, anxietatea și scăderea energiei pot fi controlate, iar creierul poate fi susținut să funcționeze optim chiar și în cele mai întunecate luni ale anului”, a mai precizat Dr. Cătălina Hogea.
