Dezechilibrele existente în economia României, în primul rând cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, care nu a mai fost limitat, ca în 2022, de investițiile străine directe, au provocat săptămâna trecută deprecierea rapidă a monedei naționale.
Investițiile străine directe s-au temperat după ce politicienii au reiterat tot mai des dorința de a modifica codul fiscal, prin renunțarea la impozitul unic dar și impunerea de noi taxe și impozite.
Contul curent din cadrul balanței de plăți a avut în martie un deficit anualizat de 26,3 miliarde euro iar gradul de acoperire cu investiţii străine directe, din ultimele 12 luni, a fost de 35% în martie 2023.
Scăderea inflației în aprilie la 11,23% de la 14,53% în martie, au creat culoarul necesar BNR pentru a înlătura pentru o perioadă „gardul de protecție” din jurul leului, după doi ani în care nu a permis depășirea pragului de 4,95 lei.
După ce a scăzut în urmă cu două săptămâni la 4,9202 lei, cursul euro a început să crească, iar miercuri acesta a urcat la 4,9610 lei pentru ca vineri să fie atins al treilea maxim istoric consecutiv de 4,9783 lei, după o ședință în care cotațiile au urcat de la 4,972 lei, la deschidere, la 4,98 lei, cu închiderea pieței la 4,979 lei.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al al BNR, a declarat pentru Agerpres, că este „o perioadă de presiune pe monedele emergente odată cu creşterea dobânzii pentru euro şi dolar. Leul evident că are aceleaşi evoluţii cum au toate monedele din regiune”.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro și la 5,12 lei/euro în 2026. În cazul dolarului american se anticipează o medie anuală de 4,58 lei în 2023, pentru a ajunge în 2026 la 4,74 lei.
