Pentru a impulsiona consumul și a relansa economia, BNR a tăiat dobânda de politică monetară de la 2% la 1,75%. Decizia va permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală.
Trecerea de la criza sanitară la cea economică a impus luarea unor decizii pe măsură.
„Numeroase bănci centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare și de ameliorare a condițiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare și furnizare de lichiditate prin operațiuni reversibile, chiar și pe termen lung”, se arată în comunicatul de presă din 29 mai, care a urmat ședinței de politică monetară a BNR.
Cu acest prilej s-a decis scăderea dobânzii-cheie de la 2% la 1,75%, mai jos cu 0,75 puncte procentuale față de data de 20 martie când a fost efectuată, într-o ședință de urgență, prima tăiere începând cu mai 2018. O valoare a dobânzii de 1,75% a mai fost practicată în perioada mai 2015 – ianuarie 2018, pe fondul scăderii inflației.
Efectul asupra economiei ar urma să fie unul pozitiv, în condițiile în care multe companii și-au sistat activitatea, iar deficitul bugetar a crescut semnificativ, pentru acoperirea acestuia fiind necesare împrumuturi.
În acest scop, BNR a efectuat în perioada 1 aprilie-15 mai operațiuni repo, al căror volum mediu zilnic a fost de circa 13 miliarde lei, și a cumpărat de titluri de stat de pe piața secundară în valoare de 3,1 miliarde lei.
Nivelul actual al dobânzii-cheie rămâne totuși unul dintre cele mai ridicate din regiune, în condițiile în care dobânda de referință din Polonia este de numai 0,1% iar rata de bază din Ungaria se situează la 0,90%.
Aceasta semnalează faptul că BNR rămâne, ca de obicei, foarte prudentă, scopul rămânând țintirea inflației, dar și stabilitatea cursului monedei naționale.
Volatilitatea raportului euro/leu a fost ridicată în prima parte a lunii martie, atunci când cursul a atins maximul istoric de 4,8448 lei.
A urmat o perioadă în care „media și-a atenuat fluctuațiile, oscilând într-un interval restrâns, inclusiv în condițiile unei ameliorări a sentimentului pieței financiare internaționale”, cum se precizează în comunicatul de presă emis vinerea trecută.
Răspunsul din piață apărut la scurt timp după decizia de politică monetară a fost acela de creștere a cotațiilor până la 4,853 lei, ceea ce a făcut ca Banca Centrală Europeană să anunțe o cotație euro/leu de 4,8493 lei, aproape de maximul de 4,8505 lei atins în 20 martie.
Presiunea asupra leului s-a menținut și luni, când piața locală a fost închisă cu ocazia Zilei Copilului. Cotațiile externe au atins un maxim de 4,8670 lei, pentru ca apoi ele să alunece spre 4,847 – 4,85 lei, semn că euro ar putea atinge zilele următoare noi recorduri istorice.
Luni, la nivelul caselor de schimb bancare majoritatea cotațiilor de vânzare ale euro depășeau 4,9 lei, vârful de 4,9610 lei fiind afișat de BCR.
