Robert Lighthizer și Cecilia Malmström au avut o întâlnire, luni, la Bruxelles. Surse europene vorbesc despre începutul unei dezamorsări a conflictului comercial între SUA și Uniunea Europeană.
Încep să se concretizeze rezultatele întâlnirii din 25 iulie, la Washington, între Donald Trump și Jean-Claude Juncker. Luni, 10 septembrie, a avut loc, la Bruxelles, o primă întâlnire între Robert Lighthizer, reprezentantul american al Comerțului, și Cecilia Malmström, comisarul european pentru Comerț, cu scopul de a găsi căi de concretizare a angajamentelor Trump-Juncker. Cei doi lideri au provocat atunci o surpriză ajungând la un fel de «încetare a focului comercial», într-un moment în care Europa, în frunte cu Germania, se afla în fața unei posibile suprataxări a automobilelor intrate pe piața americană. S-a reușit, însă, conturarea unui acord pe care acum europenii și americanii încearcă să-l perfecteze.
O dezescaladare?
După întâlnirea de luni cu Lighthizer, dna Malmström nu a oferit presei detalii privind natura acestui prim schimb de păreri, dar a confirmat că au fost fixate – pentru următoarele luni – noi întâlniri. Nu a fost făcută nicio precizare privind ritmul negocierilor, dar, spun surse diplomatice bruxelleze, important este că ele vor continua. «În mod obiectiv, faza dezescaladării actuale convine tuturor», aprecia un diplomat european, citat de corespondentul permanent la Bruxelles al ziarului «Les Echos». Desigur, subliniază comentatori de presă de la Bruxelles, subiectul în discuție este unul extrem de dificil. La Comisia europeană se insistă luni asupra unor puncte greu de conciliat: unul, fundamental pentru Paris, referitor la produsele agricole, sau cel privind automobilele, ce privește mai ales Germania.
Convergenţe
Acordul Trump-Juncker din luna iulie se întemeiază pe patru piloni. Unul se referă la liberalizarea pieței bunurilor industriale, în afară de automobile – un vast șantier pe care unii ar putea fi tentați să-l interpreteze ca o reactualizare a faimosului proiect de acord comercial transatlantic TTIP între Washington și Bruxelles. Al doilea pilon, asupra căruia negociatorii cred că se poate avansa rapid, privește convergența reglementărilor (în privința automobilelor sau a medicamentelor). Scopul este să se ajungă la o diminuare a protecționismului deghizat. Dar, cu un imperativ susținut de Paris: să nu fie atinse normele sanitare și cele privind mediul înconjurător. Cel de-al treilea pilon se referă la interesele Statelor Unite: este vorba de facilitarea accesului unor produse americane precum soia și gazul lichefiat (GNL) pe piața europeană. În fine, Trump și Juncker s-au înțeles atunci, la Washington, să acţioneze pentru reformarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), vizând de fapt găsirea căilor pentru a face față unor practici ale Beijingului considerate de ei neloiale.
