Bucureștiul putea profita mult mai mult în urma Campionatului European de Fotbal UEFA 2020

Încă se simte lipsa promovării turistice a Capitalei. Au lipsit conceptul de ”fan zone”, evenimentele conexe și un city card

Consultanții agenției de turism La Piovra Turista consideră că Bucureștiul putea profita mult mai mult, ca imagine și ca număr de turiști, datorită găzduirii a patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal UEFA 2020.

Fiecare dintre cele trei meciuri din grupe a găzduit 15.000 de suporteri, potrivit restricțiilor cauzate de pandemia covid-19, iar meciul din optimile de finală, Franța – Elveția, va găzdui 25.000 de spectatori. În total vor fi 70.000 de suporteri, dintre care cel mult 25% sunt străini.

”Este extraordinar că, în sfârșit, am putut găzdui cele patru meciuri din cadrul UEFA 2020. Din păcate, lăsând la o parte diseminarea în cadrul organizării oficiale a competiției, Capitala României a simțit lipsa unei promovări turistice, coerente, care să sublinieze avantajele destinației. Și consider că acest aspect s-a simțit, mai ales în privința rezevărilor la hotel și la apartamente în regim hotelier, care au fost puține. Mulți suporteri, pe lângă faptul că-și urmează echipa națională sau favorită, aleg destinația și în funcție de imagine, de notorietate. Lăsând la o parte că Bucureștiul nu are încă un brand turistic, sper ca Primăria Municipiului București să aloce cât mai repede un buget pentru promovarea Capitalei, mai ales că există o organizație de profil, unde și PMB este membru”, subliniază Dan Anghelescu, director general ”La Piovra Turista”.

Dacă Ucraina întâmpină acum probleme economice (desi are o populație numeroasă și există și turiști / suporteri cu venituri mari sau peste medie) iar Macedonia de Nord este o țară mică, cu venituri sub cele ale turiștilor din occident, România putea profita mult mai mult în a atrage turiștii din Austria, Franța și Elveția. Chiar dacă nu erau cunoscute echipele naționale care vor fi găzduite, Capitala se putea promova coerent în general, la nivel european. Pe de altă parte, alte țări, precum Ungaria, au permis o capacitate mai mare pentru stadioane. Era un moment bun pentru a lansa city cardul Bucureștiului, pentru a ține turiștii mai mult de 1-2 nopți în București.

”Trebuiau implicate asociațiile de profil pentru a crește puterea de vizibilitate a evenimentelor, care practic nu au existat. Doar un meci nu este suficient. Trebuie să existe și produse adiacente precum fan zone-uri pentru toată perioada campionatului european, city carduri, evenimente conexe, pentru a putea ține mai mult turistul la destinație. Altfel, suporterul se va limita la drumul dintre stadion și hotel și la a merge la un bar sau la un restaurant, așa cum a și făcut. Implicarea autorităților a fost dezamăgitoare din punct de vedere turistic. Din păcate, turismul continuă să nu fie prioritar pentru autoritățile Capitalei. Pe de altă parte, consider că a reprezentat o greșeală desființarea Ministerului Turismului, acum, când aveam nevoie mai mult ca oricând. Din păcate, la ora actuală nu avem nici măcar un departament sau o autoritate specializate strict pe turism”, adaugă Dan Anghelescu.

Lipsa unui ”fan zone”, deci o zonă amenajată special pentru fani, de unde ar fi urmărit meciurile pe ecrane mari și ar fi putut cumpăra suveniruri, s-a resimțit foarte mult. Astfel de puncte ar fi putut fi amenajate în Piața Universității sau Piața Constituției, locuri tradiționale pentru evenimente. De aici ar fi existat o linie directă către stadioane. Nu a fost organizat niciun eveniment conex și nu a existat nicio semnalizare în București. De asemenea, se puteau emite carduri turistice, cu acces la muzee, spectacole etc. pentru a-i ține mai multe zile pe fani în București.

Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în anul 2000 erau 7422 de locuri de cazare, în 2020 era înregistrate, potrivit Institutului Național de Statistică, 21.809 de locuri de cazare clasificate. Au apărut, inclusiv în perioada pandemiei, atât hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză de către lanţuri internaţionale, precum şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2019, ultimul an turistic ”normal”, Bucureştiul a primit 2.038.858 de turiști dintre care 1.148.068 au fost străini. Ca să vă faceţi o idee, în 2001 Bucureştiul primea doar 471.126 de turişti. În 2020, scăderea a fost considerabilă din cauza pandemiei, dintr-un total de 559.802 de turiști, 194.386 fiind străini. Deci Bucureștiul a ajuns aproape la nivelul de acum 20 de ani.

În primele 4 luni ale acestui an, Bucureștiul a primit doar 194.386 de turiști, dintre care 34.444 de străini. Campionatul European de Fotbal putea constitui o șansă atât de a primi turiști mai mulți pe perioada celor 4 meciuri, cât și pe viitor, printr-o promovare eficientă.

Reprezentanții industriei hoteliere estimau, înainte de găzduirea meciurilor, în jur de 30 de milioane de euro încasați în București, din care 13 milioane în industria hotelieră, restul în alte servicii, bilete la meci, restaurante, suveniruri și alte servicii.

Principalul reper privind avantajele găzduirii evenimentelor majore din industria fotbalului de către Capitală este reprezentat de finala Europa League din 2012, disputată pe Arena Națională. Atunci, București a găzduit, timp de câteva zile, circa 30.000 de suporteri care au adus Capitalei circa 30 de milioane de euro. În contextul UEFA 2020, vorbim de 4 meciuri, care ar fi adus, dacă nu era pandemia și ne și promovam, 120.000 de străini, care putea genera încasări de 120 de milioane de euro.

sursa: https://www.lapiovra.ro/