În sesiunea plenară din aprilie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere în cadrul căreia membrii CESE au subliniat importanța strategică a următorului cadru financiar multianual pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă Europa.
CESE solicită un buget european puternic, care să ofere UE resursele financiare de care are nevoie pentru a-și atinge prioritățile politice. Următorul cadru financiar multianual (CFM) trebuie să rămână puternic și ambițios și trebuie văzut ca o investiție pentru a pune în practică prioritățile UE și bunurile publice europene.
Intervenind în sesiunea plenară a CESE din 30 aprilie 2025, președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „În perioade de tranziție și incertitudine, Europa are nevoie de un buget orientat spre viitor, care să ne permită să acționăm, să protejăm și să ne transformăm. Avem nevoie de un CFM care să fie un instrument de investiții pentru bunurile publice europene. Trebuie să mobilizăm investiții pentru a promova tranzițiile noastre verzi, albastre, digitale și sociale.”
Apoi, el a continuat: „Simplificarea și accesibilitatea finanțării UE sunt cruciale.” „Următorul CFM trebuie să eficientizeze instrumentele de finanțare, să armonizeze normele și să reducă birocrația pentru a obține rezultate concrete pe teren.”
Mai exact, CESE este în favoarea unei creșteri semnificative a CFM în termeni reali pentru a aborda provocările uriașe cu care se confruntă UE. Aceasta înseamnă că mecanismul de ajustare a CFM la inflație, care a plafonat în mod tradițional creșterea anuală a contribuțiilor la buget la 2%, ar trebui să se modifice pentru a păstra puterea reală de cumpărare a CFM.
Necesitatea unui nou concept pentru bugetul UE
Dezbaterea a avut loc în contextul adoptării avizului CESE „Drumul către următorul cadru financiar multianual”, elaborat de Elena-Alexandra Calistru, Konstantinos Diamantouros și Stefano Palmieri.
Referindu-se la importanța CFM într-un moment crucial, când o serie de crize fără precedent creează tensiuni între obiectivele strategice ale UE și dimensiunea și alocarea bugetului său, Elena-Alexandra Calistru a declarat: „Avem nevoie de o abordare diferită a guvernanței bugetului UE.” Următorul CFM trebuie să consolideze rolul UE ca gardian al democrației printr-un cadru robust de „scut democratic” care să sprijine societatea civilă, mass-media independentă și instituțiile democratice.
Concentrându-se pe competitivitatea UE, Konstantinos Diamantouros a adăugat: „Următorul Program Financiar Multianual trebuie să acorde prioritate investițiilor care pot spori competitivitatea Uniunii Europene. Trebuie prevăzută cofinanțarea pentru Proiecte Importante de Interes European Comun, pentru a permite companiilor din toate țările Uniunii Europene să participe în condiții de egalitate și să consolideze lanțurile valorice industriale în întregul bloc comunitar.”
Subliniind cât de vitale sunt aspectele sociale, Stefano Palmieri a relevat faptul că „amploarea și gravitatea crizelor cu care se confruntă UE astăzi necesită o contribuție adecvată din bugetul său multianual. Este important ca noul CFM să ia în considerare pe deplin importanța bunurilor publice europene și rolul pe care acestea îl pot juca în viitorul UE și în coeziunea sa socială.”
Reprezentanții societății civile privesc spre viitor
În timpul dezbaterii, Isabel Yglesias Julià, membră a CESE, în numele Grupului Angajatori al CESE, a declarat: „Următorul CFM trebuie să fie în concordanță cu provocările cu care se confruntă UE. Ar trebui să meargă mână în mână cu simplificarea, care este esențială pentru a face CFM transformator pentru sectorul privat, a încuraja investițiile și a servi drept pârghie pentru decarbonizare”.
Reamintind publicului importanța investițiilor în capitalul uman, Dominika Biegon, membră a CESE, reprezentând Grupul Lucrători al CESE, a subliniat că „Observăm o creștere a cheltuielilor militare cu reguli relaxate, în timp ce spațiul fiscal pentru spitale, școli și infrastructură este extrem de limitat. Acest lucru creează un compromis între cheltuielile sociale și cele de apărare.”
În numele Grupului Organizațiilor Societății Civile al CESE, Luca Jahier, președintele Grupului Semestrului European al CESE, a declarat: „Următorul CFM este de o importanță capitală pentru a demonstra clar dacă Europa dorește să fie în fruntea provocărilor actuale sau dacă Europa dorește să trăiască o agonie progresivă și neobosită.” Un CFM puternic și ambițios este esențial: acesta trebuie să atingă 2% din PIB-ul UE la nivel global, pentru a asigura investițiile necesare în bunurile comune europene esențiale, care sunt sustenabilitatea competitivă, tranzițiile ecologice, digitale și sociale, coeziunea, securitatea și apărarea și cooperarea internațională.
