Două dintre subiectele de dispută din coaliția de guvernare se referă la:
1. – impozitarea cu 1% a agenților economici cu o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro;
2. – modificarea limitei de 1.000.000 euro, până la care se plătea impozit pe veniturile microîntreprinderilor de 1% (dacă ai salariați) sau 3% (dacă nu ai salariați), la 500.000 euro. Cu alte cuvinte, dacă depășești 500.000 euro se va plăti impozit pe profit de 16%. Motivarea este aceea că s-ar încasa mai mulți bani la bugetul de stat.
Privind cele două măsuri, rezultă, dacă se agreează asupra lor, că se va aplica 16% impozit pe profit dacă cifra de afaceri este mai mare de 500.000 euro. Sigur, dacă nu cumva guvernanții s-au gândit la dublă impozitare pentru cei cu cifră de afaceri mai mare de 100 milioane euro, respectiv 16% impozit pe profit, plus o taxă de 1% aplicată la cifra de afaceri, ceea ce este improbabil după declarațiile din spațiul public. Dar nu este clar nici aici.
O întrebare care se pune este următoarea: dacă motivul pentru care se reduce limita de impozit pe venit microîntreprinderi este acela că s-ar încasa mai mulți bani la buget, nu același lucru este valabil și pentru cifre de afaceri mai mari de 100 milioane de euro? Asta dacă rămâne doar cota de 1%.
Cine se află în intervalul 500.000 – 1.000.000 euro, nu cumva întreprinzătorii români pe care vrem să-i sprijinim?
Dar când 1% impozit pe venit microîntreprinderi este mai mare decât 16% impozit pe profit? Aceste 2 impozite sunt egale când o societate are o rată a profitului de 6,25% din cifra de afaceri. La o rată mai mică de 6,25%, 1% din cifra de afaceri este mai mult decât 16% din profit, iar la o rată mai mare de 6,25%, 16% impozit pe profit este mai mare decât 1% din cifra de afaceri. Similar, pentru 3% corespunde o rată a profitului de 18,75% din cifra de afaceri, astfel încât să se plătească același impozit. Calculele aici se fac!
Pe de altă parte, toate aceste discuții legate de impozitul progresiv, impozitul pe proprietăți, taxa de solidaritate, sau cum se va numi ea, par a fi legate mai mult de politică decât de necesitățile econonomiei, deși până la alegeri mai sunt mai bine de 2 ani. Cert este că toate aceste discuții sau idei aruncate în spațiul public nu fac altceva decât să bulverseze mediul de afaceri. Ca să nu mai spun că aceste intervenții disparate pe Codul Fiscal ne arată că de fapt nu există o viziune coerentă asupra sistemului de impozite și taxe din România, ci ne indică o anumită disperare în aduna bani la buget, ceea ce iar ridică semne de întrebare asupra a ceea ne așteaptă în viitor!
