Analiști economici britanici, exprimându-se plastic, spun că Brexitul «este o otravă lentă care are deja efecte asupra consumului familiilor britanice și asupra investițiilor întreprinderilor».Iar această «otravă» are un nume: incertitudinea.

Au devenit publice previziuni ce pot demonstra opiniei publice britanice că decizia de a pleca din Uniunea Europeană poate fi – economic vorbind – cea mai mare eroare comisă vreodată de Regatul Unit. Toate previziunile sunt în acest moment lipsite de certitudine, dar sunt unele realități care arată în mod concret ce impact a avut până acum Brexitul asupra economiei britanice. Înainte chiar de a intra în vigoare la finele lunii martie anul viitor, și oricare este rezultatul negocierilor în curs cu Bruxellesul asupra relațiilor comerciale pe care le va avea Regatul Unit cu Europa, un lucru este sigur: Brexit are deja grele consecințe asupra economiei britanice. Nu a provocat un cutremur, nici cataclism, ci o «ceaţă» pe care nimic nu o face să dispară. Este «o otravă lentă», spune corespondentul la Londra al ziarului «Les Echos», ce riscă, în final, să se arate «mai puțin spectaculoasă, dar periculoasă». Iar această «otravă» are un nume: «incertitudinea».

O irezistibilă letargie

Incertitdinea, temerile privind viitorul au ca efect nu doar o febrilitate pe piețele financiare și o volatilitate a lirei sterline, ci mai ales o încetinire a activității întregii mașini economice care aruncă țara într-o irezistibilă letargie. Întreprinderile sunt astfel constrânse să-și amâne pentru mai târziu deciziile privind realizarea de investiții. Este firesc să oprești investiţiile, spun analiști economici britanici citați de corespondentul mai sus menționat, din moment ce nu se știe care vor fi viitoarele relații cu Uniunea Europeană. Mai ales că sunt industrii exportatoare care contează în proporție de 50% din producție pe piețele europene, cum este cazul construcției de automobile. Rezultatul: acest sector și-a redus anul trecut cu o treime investițiile, ajungând la 1,1 miliarde de lire sterline față de 1,66 miliarde în 2016. Contribuția investițiilor la creșterea PIB a fost, și ea, negativă, diminuindu-se cu 0,2 procente în primul trimestru al acestui an, anunța zilele trecute René Defossez, analist la Natixis.

O diminuare sensibilă a consumului familiilor britanice

În perioada de la referendumul pentru Brexit se semnalează, de asemenea, «ezitări» în comsumul familiilor britanice. Achiziționarea de bunuri durabile a înregistrat în mod deosebit o scădere importantă. Spre exemplu, înmatricularea automobilelor noi s-a redus în 2017 cu 5,7%, iar de la începutul acestui an, cu alte 4,2 procente. Îngrijorați de creșterea inflației legată de scăderea lirei sterline, britanicii pun frână cheltuielilor, neputând conta, în viitor, pe posibilități de a-și asigura traiul decent. Nici pe o creștere a valorii patrimoniului lor imobiliar, nici pe o creștere a salariilor și nici pe alte surse de creștere a veniturilor. Familiile britanice ezită chiar să se îndatoreze. Cifra creditelor pentru consum s-a diminuat cu 50% în luna iulie, ajungând la 0,8 miliarde lire sterline față de 1,5 miliarde în 2016.

Un impact de 2% asupra PIB

Potrivit guvernatorului Băncii Angliei, Mark Carney, Produsul Intern Brut britanic ar fi putut fi cu 2% mai mare fără Brexit. Este vorba de un impact evaluat la circa 40 de miliarde de lire sterline din bogăția țării. În ultimii doi ani, rata de creștere economică britanică a rămas la nivel «descurajant»: ea a fost de 1,3% anual, dar în continuă scădere, ajungând la un procent mai puțin decât în Europa (2,2%). Nici previziunile pentru anii următori nu vor depăși rate de creștere între 1,3 și 1,5%.

Potrivit unui studiu publicat de Sky Data la finele lunii iulie, 52% dintre britanici sunt deja convinși că Brexit va avea efecte nefaste asupra economiei și doar 35% mai cred într-un impact pozitiv. Întrebarea pe care și-o pun mulți alegători britanici este dacă sunt gata să-și modifice poziția exprimată la referendumul în favoarea ieșirii Regatului Unit din UE. Dar, pentru moment, spun majoritatea analiștilor locali, dar și corespondenţii de presă aflați la Londra, citați de ziaristul de la «Les Echos», nu se poate vorbi de «o schimbare semnificativă» de opinie față de momentul referendumului din iunie 2016.