17.8 C
București
marți, 29 septembrie

CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis pe Legea privind Statutul aleşilor locali

Curtea Constituţională a României a admis parţial, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Legii Statutului aleşilor locali, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. Potrivit surselor citate de Agerpres, judecătorii CCR au considerat că este neconstituţională modificarea prin care se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv cea a diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni şi prin care s-ar putea înlocui răspunderea penală.

Pe 1 august, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, adoptată de Parlament, se arată într-un anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statului arată în sesizarea trimisă la CCR că, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie. Iohannis susţine că, prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pe de o parte ,,se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv sancţiunea diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni din rândul celor menţionate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”, se arată în textul sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit lui Klaus Iohannis, definiţia conflictului de interese dată pentru aleşii locali din legea criticată este limitată numai la situaţiile în care aleşii locali “au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj” pentru sine sau pentru categoriile enunţate în cadrul actului normativ.

“Rezultă că în noua reglementare (…) din legea criticată devine imposibilă aprecierea existenţei sau nu a conflictului de interese, întrucât constatarea că un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decât după exercitarea acestuia, iar nu înainte. Or, în cazul hotărârilor adoptate prin vot secret, posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu există, iar în cazul hotărârilor adoptate prin vot deschis situaţia este similară, aprecierea respectivă neputând fi făcută înainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizează în mod concomitent de către consilierii locali sau judeţeni, astfel că este imposibil de a constata, chiar şi după vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv. O atare reglementare ce reprezintă, de fapt, imposibilitatea constatării caracterului decisiv al unui vot exprimat în consiliu conduce la o imposibilitate absolută de aplicare a dispoziţiilor (…) din legea supusă controlului de constituţionalitate. Efectul acestei dispoziţii constă în golirea de conţinut a dispoziţiilor care sancţionează conflictul de interese pentru consilierii locali şi judeţeni, aspect ce echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru cei chemaţi să dovedească probitate morală în exercitarea funcţiilor”, mai spune preşedintele.

.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW