Pandemia de COVID-19 a luat prin surprinde întregul mapamond. Omenirea și-a schimbat obiceiurile. Învățăturile pe care le dobândim în această perioadă sunt multiple. Astăzi ne vom referi la cele de natură financiară. Am putea spune că cele enumerate mai jos reprezintă părțile bune ale situației de urgență. Comportamentul financiar este diferit, în această perioadă, la nivel de individ. GdS le analizează, în cele ce urmează, pe cele mai importante astfel de comportamente, observate la nivel individual.
Odată cu temerile pentru „siguranța zilei de mâine“ și cu scăderea veniturilor din salarii pentru cei care lucrează în mediul privat, au urmat și schimbări de comportamente în ceea ce privește împrumuturile de la bănci. Populația nu se mai împrumută la bănci în ritmul susținut din ultimii ani. Cine contractează acum un împrumut o face doar pentru situații de urgență.
Populația nu mai achiziționează haotic diverse produse
Cel mai important comportament de natură fianciara care s-a observat de la începutul perioadei de urgență este acela că populația nu mai „aruncă banii“. Adică, acum cumpără strictul necesar. Cel puțin așa procedează persoanele care sunt conștiente de schimbările de natură financiară pe care le aduce criză. În supermarketuri nu se mai înghesuie în căruţuri foarte multe produse, cum se întâmpla înainte de criză. Mai sunt persoane care se aprovizionează pentru o săptămână sau două, dar pun în căruțul de cumpărături strictul necesar.
Nu doar la supermarket se observă o oarecare chibzuință a cumpărătorilor. În general, observăm la noi și la cei din jur comportamente similare la orice produs. Stând acasă, mulți nu mai achiziționează produsele sau serviciile pe care le cumpărau înainte de criză. Și nu mai beneficiază de ele. Nu mai cheltuim la restaurant, la coafor, la pariuri sportive, pe haine, pe încălțăminte sau cosmetice. Momentan, nici pe concedii în străinătate nu mai dăm bani.
Gătim în casă. Cumpărăm produse autohtone
Situația de urgență reprezintă și o întoarcere la tradiții, la trecut. Foarte multe persoane gătesc acasă. Pâinea sau cozonacii făcuți în casă au invadat reţelele de socializare în ultima perioadă. Și nu numai pâinea. Și mâncăruri sau dulciuri tradiționale și-au făcut loc în „repertoriul“ gastronomic al multor persoane care înainte erau mai mult sau mai puțin gospodine.
Produsele autohtone sunt la mare căutare, în ultima perioadă. Cei care au gospodării la țară sau rude în mediul rural preferă să cultive legume în grădină sau să crească păsări de curte. Alții s-au orientat către produse românești și cumpără alimente de la producători locali de legume, brânzeturi, lactate etc. Sau către firme care produc mâncare tradițională și livrează produsele la domiciuliu.
Familiile învață să economisească
Mulți tineri care au venituri din salarii nu erau obișnuiți să economisească, înainte de această criză. Bugetarii care stau acasă (sau nu) și au venituri din salarii integrale, neatinse de situația de urgență, acum își pun bani deoparte. Și alte persoane au învățat să nu își cheltuiască toate veniturile în perioada aceasta.
Pe principiul că nu se știe ce va urma. Nu se știe când ieșim din perioada de urgență. Nu se știe nici dacă ne așteaptă un episod similar în toamnă. De aceea, majoritatea populației învață să fie prudentă, din punct de vedere financiar. Învață să economisească, acolo unde se poate. Și multe persoane care au veniturile neatinse de criză își pun bani deoparte în această perioada. Și cei din mediul privat, care sunt afectați de criză, învață să economisească, atât cât este posibil.
