În urma unei consultații ginecologice de rutină se pot identifica unele afecțiuni în stadii incipiente sau anormalități care se pot remedia sau asupra cărora se poate interveni la timp pentru a evita progresul ori complicațiile. Iată ce trebuie să conțină un consult ginecologic complet!
Informarea
Medicul care urmează să efectueze o consultație ginecologică și senologică trebuie să o informeze pe pacientă în legătură cu fiecare investigație și procedură. De asemenea, îi va adresa acesteia o serie de întrebări care au rolul de a construi profilul său. Exemple de întrebări pe care medicul i le va adresa:
- Când ai avut ultima menstruație?
- Ești activă din punct de vedere sexual? Dacă da, folosești o metodă contraceptivă? Care este aceea?
- Dorești să rămâi însărcinată în perioada următoare?
- Prezinți simptome ce pot indica o afecțiune sau o infecție?
- Te confrunți cu alergie la vreun medicament?
În cabinet, alături de medic trebuie să se afle și o asistentă medicală, pentru ca pacienta să se simtă mai confortabil în timpul consultației.
Examinarea ginecologică
Pacienta trebuie să își golească vezica, apoi să revină în cabinet. Este necesar să se dezbrace în zona inferioară, să îmbrace un halat de spital, de unică folosință, steril, din hârtie, și să încalce papuci tot din hârtie.
Apoi, va fi invitată să se așeze pe masa de examinare ginecologică și să își așeze picioarele pe suporturile speciale. După aceea, medicul va folosi mănuși de unică folosință și va face următoarele examinări:
- Va inspecta organele genitale externe;
- Va folosi speculul pentru a examina vaginul și colul uterin;
- Va face tușeul vaginal (tactul vaginal).
Este important să îi comunici medicului dacă simți durere în timpul inspecției.
Testul Babeș-Papanicolau
Acesta este un examen citologic de screening care se utilizează pentru a observa dacă există modificări la nivelul colului uterin. Procedura nu implică durere, este non-invazivă și se efectuează rapid.
Testul presupune recoltarea unor celule din interiorul colului uterin, cu ajutorul unei periuțe fine. Pentru ca testul să fie relevant, pacienta trebuie să nu fi întreținut relații sexuale și să nu fi făcut spălături intravaginale cu 48 de ore înainte. Recoltarea are loc în zilele 10-14, numărate începând cu prima zi de sângerare.
Cu ajutorul examenului Babeș-Papanicolau se pot depista displazia de col uterin și cancerul de col uterin.
Examenul secreției vaginale
Atunci când secrețiile vaginale sunt anormale, de exemplu, au modificări ale culorii sau mirosului, acestea pot semnala existența unei infecții sau a unei boli cu transmitere sexuală. Din acest motiv, este indicat să se recolteze o mostră de secreție vaginală și să se analizeze în laborator.
Ecografia transvaginală
Aceasta presupune o examinare detaliată și precisă a organelor genitale feminine. Medicul utilizează un transductor pe care îl introduce în vagin și, cu ajutorul ultrasunetelor, obține imagini de rezoluție mare pe un aparat special.
Este o metodă imagistică prin care se evaluează sănătatea trompelor uterine, a uterului și a ovarelor. Această procedură ajută la stabilirea cu acuratețe a diagnosticului.
Consultația senologică
Medicul inspectează și palpează sânii, cu scopul de a verifica dacă există afecțiuni mamare sau anormalități. În general, medicul recomandă și o ecografie sau mamografie, care să ofere informații suplimentare despre starea de sănătate a sânilor.
În baza examinării și a rezultatelor analizelor, medicul ginecolog stabilește la ce interval de timp îi recomandă pacientei să facă următoarea consultație. În general, în lipsa unor afecțiuni, se recomandă ca pacienta să vină la consult o dată pe an.
Sursă de informare:
1. Heitz, David. “Pelvic Exam: Preparation, Process, and More.” Healthline, Healthline Media, 17 Sept. 2018, www.healthline.com/health/pelvic-exam, accesat la data de 27 noiembrie 2022.
