Anca POPA (gds.ro)
România de astăzi seamănă, la prima vedere, cu cea de acum zece sau douăzeci de ani. Aceleași orașe, aceleași străzi, aceleași obiceiuri pe care avem impresia că le cunoaștem dintotdeauna. Și totuși, cifrele spun că țara s-a schimbat profund. Uneori atât de discret, încât schimbarea a devenit parte din normalitate înainte să ne dăm seama că s-a produs.
România a îmbătrânit
Unul dintre cele mai importante lucruri care s-au schimbat este chiar vârsta României. Între 2005 și 2025, vârsta mediană a populației României a crescut cu 8,6 ani, cea mai mare creștere înregistrată în această perioadă în Uniunea Europeană. La nivelul UE, creșterea a fost de 5,3 ani.
Nu este doar o statistică abstractă. Înseamnă că în jurul nostru există proporțional mai mulți oameni în vârstă și mai puțini tineri decât în urmă cu două decenii. Schimbarea se vede în școli, pe piața muncii, în sistemul medical, în structura familiilor și, mai puțin vizibil, în felul în care localitățile își schimbă ritmul de viață.
România nu doar îmbătrânește. Se și mută.
O parte a populației s-a deplasat spre marile orașe și zonele lor periurbane, în timp ce alte localități au pierdut locuitori. În jurul marilor centre urbane au apărut cartiere întregi, iar naveta a devenit pentru mulți oameni o parte obișnuită a vieții.
România pe care o vedem pe hartă este, astfel, aceeași, dar România în care locuiesc oamenii este într-o continuă rearanjare.
Magazinul a intrat în telefon
Poate cea mai vizibilă transformare este însă cea digitală.
În urmă cu un deceniu, cumpărăturile online erau încă o obișnuință a unei minorități. În 2014, doar 17% dintre românii care utilizau internetul cumpăraseră online. În 2024, proporția ajunsese la 60%.
Schimbarea nu înseamnă doar că ne comandăm haine sau electronice de pe internet. Înseamnă că s-a modificat relația noastră cu timpul și cu distanța. Nu mai este obligatoriu să mergem la magazin pentru a compara prețuri, să cumpărăm bilete de la ghișeu sau să căutăm fizic un anumit produs.
Comanda poate fi făcută în câteva minute, iar magazinul poate fi deschis, practic, la orice oră.
Telefonul nu mai este doar telefon
Este bancă, magazin, hartă, televizor, ziar, aparat foto, agendă și mijloc de comunicare. Pentru generațiile mai tinere, multe dintre aceste lucruri nu mai par „digitale”. Sunt pur și simplu modul normal de a face lucrurile.
În același timp, serviciile online au început să schimbe și relația cu instituțiile, cu băncile și cu furnizorii de servicii. Ceea ce înainte presupunea o deplasare și, uneori, o coadă, poate fi rezolvat acum de pe ecranul telefonului.
Familia românească arată altfel
S-a schimbat și felul în care arată familia. Vârsta la care oamenii își întemeiază familii, numărul de copii, dimensiunea gospodăriilor și raportul dintre generații s-au modificat în timp.
În paralel cu îmbătrânirea populației, România se confruntă cu o schimbare a structurii sale demografice: generațiile numeroase de altădată au înaintat în vârstă, iar cele tinere sunt mai puțin numeroase.
Asta explică de ce o fotografie a României făcută astăzi ar putea părea aproape identică cu una de acum 15 ani, în timp ce statisticile arată două societăți destul de diferite.
Europa este mai aproape
S-a schimbat și felul în care privim distanța. Europa este mai aproape decât era odinioară nu doar geografic, ci și economic și social. Pentru milioane de români, munca, studiile, vacanțele sau relațiile cu persoane aflate în alte țări au devenit experiențe obișnuite.
Iar mobilitatea a schimbat și localitățile rămase în urmă: unele au pierdut populație, altele au atras oameni și investiții.
Două Românii în aceeași țară
Poate tocmai aici se află paradoxul României contemporane: schimbarea nu s-a produs peste tot în același timp și nici în aceeași direcție.
Există localități care cresc și localități care se golesc. Oameni care lucrează de acasă și oameni pentru care naveta este obligatorie. Familii care au trei generații sub același acoperiș și gospodării formate dintr-o singură persoană.
Există români care își comandă aproape totul online și alții pentru care internetul rămâne mai degrabă o unealtă de comunicare.
De aceea, când spunem că „România s-a schimbat”, nu vorbim despre o singură transformare. Vorbim despre mai multe schimbări care s-au suprapus: o Românie mai îmbătrânită, mai mobilă, mai conectată la internet și mai obișnuită cu serviciile digitale.
Schimbarea care s-a produs fără zgomot
Iar partea cea mai interesantă este că multe dintre aceste transformări nu au avut nevoie de un moment spectaculos pentru a se produce. Nu există o zi în calendar în care România să fi devenit brusc mai bătrână. Nu există o dimineață în care cumpărăturile online să fi înlocuit magazinele. Nu există o dată la care telefonul să fi devenit bancă, hartă și televizor.
S-au întâmplat puțin câte puțin. Iar uneori, cel mai bun mod de a vedea cât de mult s-a schimbat o țară este să nu ne uităm la ce s-a întâmplat ieri, ci la ceea ce a devenit atât de obișnuit încât nici nu mai observăm.
