Studiu Horváth
Estonia a reușit să economisească această sumă, anual, printr-un sistem eHealth complet integrat.
Digitalizarea poate reduce cu 15% costurile administrative în spitalele românești.
Tehnologiile emergente pot diminua erorile medicale cu până la 30% și accelera procesele cu 40%.
România se află în fața unei oportunități istorice de a transforma fundamental sistemul medical prin digitalizare, dacă reușește să valorifice lecțiile deja învățate de alte state UE și fondurile europene pe care le poate accesa, consideră reprezentanții Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața românească din 2005.
Estonia, lider în transformarea digitală a sănătății la nivelul Uniunii Europene, a digitalizat 99% dintre prescripțiile medicale și a obținut economii anuale estimate la 500 milioane de euro, datorită interoperabilității și accesului rapid la date medicale centralizate. Dacă Estonia, o țară cu o populație de 14 ori mai mică decât a României (1,37 milioane de locuitori), a reușit o asemenea performanță, suma economisită ar fi cel puțin similară în cazul țării noastre, care are o populație de 19,06 milioane.
Alte exemplu de bune practici oferă Danemarca, care a redus cu 12% costurile administrative și a reușit să integreze peste 90% dintre pacienți într-un sistem interoperabil național, dar și Austria, țară în care, cu sprijinul Horváth, a fost pus în funcțiune sistemul ELGA (Elektronische Gesundheitsakte, adică Dosarul Electronic de Sănătate), care a îmbunătățit eficiența spitalelor publice cu peste 20%.
Deși există decalaje consistente față de alte state UE, și România a început pași importanți în această direcție, un exemplu în acest sens fiind aprobarea unui memorandum al Guvernului, din octombrie 2024, privind operaționalizarea spitalelor complet inteligente din România. Primul asemenea SMART HOSPITAL va fi Spitalul „George Emil Palade”, unitate sanitară publică aflată în subordonarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt planificate extinderea Dosarului Electronic de Sănătate, crearea Portalului Național de Sănătate cu funcții integrate de programare și acces la istoricul medical, dar și operaționalizarea Observatorului Național pentru Date de Sănătate. Implementate coerent, aceste inițiative pot reduce costurile administrative cu până la 15% și pot îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii de calitate.
Tehnologiile emergente pot amplifica aceste progrese. Inteligența artificială ar putea reduce erorile de diagnostic cu 20–30% și scurta timpul de procesare al imaginilor medicale cu până la 40%, oferind medicilor mai mult timp pentru îngrijirea pacienților. Blockchain-ul garantează trasabilitate și securitate pentru datele medicale a peste 90% dintre pacienți, iar Internetul Obiectelor Medicale (IoMT) – cu o piață globală estimată la 260 miliarde USD până în 2027 – deschide oportunități enorme de monitorizare la distanță și intervenții preventive. Analiza Big Data ar putea scurta timpii de diagnostic cu 25%, iar realitatea augmentată și virtuală sunt deja aplicate în instruirea personalului medical și planificarea intervențiilor complexe.
„Modelele de succes din țări precum Estonia, Danemarca sau Austria ne arată că digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci și economii concrete, resurse eliberate și un nivel mai ridicat de încredere pentru pacienți și personalul medical. România are la dispoziție fonduri europene consistente și poate face un salt semnificativ dacă își mobilizează toate resursele pentru a accelera implementarea. Suntem gata să sprijinim aceste proiecte cu know-how, experiență și metodologii deja testate”, afirmă Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Cu peste 50 de proiecte de eHealth implementate la nivel internațional, Horváth poate fi un partener cheie pentru autoritățile și spitalele din România în atragerea fondurilor europene, crearea de arhitecturi IT moderne și construirea unor soluții scalabile, cu impact real asupra calității actului medical și asupra sustenabilității financiare a sistemului.
„Transformarea digitală în sănătate nu este un lux, ci o necesitate strategică pentru un sistem medical sustenabil și performant. Cu atât mai mult, într-o perioadă de austeritate, în care se impune diminuarea deficitul bugetar, digitalizarea serviciilor medicale poate aduce economii consistente”, conchide Maria Boldor.
