Conform comunicatului oficial al Comitetului Economic și Social European, acordarea statutului Schengen complet Bulgariei și României va aduce, de asemenea, beneficii pieței unice a UE, deoarece orice limitări ale libertății de circulație în UE afectează negativ competitivitatea UE și împiedică creșterea economică a acesteia.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a cerut Consiliului Uniunii Europene să stabilească o dată definitivă pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria, România și alte state membre Schengen până la sfârșitul acestui an.
Decizia finală este de așteptat să fie luată în timpul reuniunii Consiliului UE Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie. Dacă vor fi aprobate, Bulgaria și România – care sunt singurele două state membre ale UE din Europa continentală care sunt incluse doar parțial în regimul Schengen fără frontiere – ar dobândi statutul de membru deplin începând cu 1 ianuarie 2025.
În acest fel, ele s-ar alătura celorlalte state membre ale UE care au aderat la Acordul Schengen și ar elimina toate controalele la frontieră între ele, permițând libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor.
Consiliul UE a ridicat controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu România și Bulgaria doar din martie 2024, în ciuda faptului că Comisia Europeană a sprijinit în mod constant cele două țări care aderă pe deplin la zona Schengen din 2011. La o recentă reuniune a guvernului la nivel înalt la Budapesta, Austria, Ungaria, Bulgaria și România au emis o declarație comună de susținere a integrării depline Schengen a României și Bulgariei până la sfârșitul anului 2024.
„Așteptăm cu nerăbdare o soluție pozitivă și finală pe 12 decembrie”, a declarat Mariya Mincheva, raportorul avizului CESE „Costul non-Schengen pentru piața unică – impactul asupra Bulgariei și României”, adoptat în sesiunea plenară a CESE din 4 decembrie.
În aviz, CESE a subliniat că Acordul Schengen este un factor-cheie în succesul economic al UE și că beneficiile aderării la Schengen ar trebui extinse în mod egal tuturor cetățenilor UE. Bulgaria și România plătesc în prezent un preț economic, de mediu și politic ridicat pentru integrarea lor parțială în UE.
„Companiile din cele două țări plătesc miliarde de euro anual din cauza costurilor de logistică crescute, întârzierilor care afectează livrările de bunuri și echipamente și creșterea salariilor pentru combustibil și șoferi. Prețurile mai mari transferă aceste costuri asupra consumatorilor. Există efecte negative asupra mediului, turismului și mobilității transfrontaliere a forței de muncă, pentru a numi doar câteva”, a spus doamna Mincheva.
Un studiu cuprinzător realizat de Institutul de Cercetare Economică al Academiei Bulgare de Științe (ERI) dezvăluie că aderarea parțială a Bulgariei la spațiul Schengen are ca rezultat o pierdere medie anuală de peste 834 de milioane EUR pentru economia bulgară. Această cifră ține cont de impactul direct, indirect și de mediu.
Deși nu există cifre comparabile pentru România, estimările arată că întârzierile la frontierele terestre costă operatorii de transport 90 de milioane de euro, cu alte 2,32 de miliarde de euro pierdute în venituri anuale.
Pe baza estimărilor conservatoare, emisiile anuale de carbon provenite de la controalele de frontieră rămase la granițele Ungaria-România, România-Bulgaria și Bulgaria-Grecia depășesc 46 000 t CO2 pe an. Acest lucru este comparabil cu emisiile anuale generate de consumul de energie electrică a aproximativ 28 000 de gospodării din UE.
Controalele greoaie la frontieră afectează, de asemenea, climatul investițional, descurajând investițiile străine și agravând disparitățile economice dintre țările din estul și vestul Europei.
Includerea parțială a Bulgariei și României în spațiul Schengen are, de asemenea, repercusiuni politice semnificative, deoarece riscă să erodeze încrederea în instituțiile europene și să alimenteze euroscepticismul. De asemenea, subminează – mai degrabă decât mărește – securitatea UE, a susținut CESE.
CESE a subliniat că excluderea țărilor din regimul Schengen nu este de dorit, deoarece orice reintroducere temporară a controalelor la frontieră, precum cele introduse recent de unele țări din UE, afectează negativ și funcționarea pieței unice a UE în ansamblu.
„Competitivitatea UE este o prioritate politică presantă, după cum subliniază rapoartele recente ale lui Enrico Letta și Mario Draghi. Orice limitări ale libertății de circulație în cadrul pieței unice, inclusiv restricțiile tehnice privind rutele și transportul rutier, au un efect negativ asupra competitivității și creșterii economice a UE, împiedicând realizarea deplină a economiei sociale de piață, așa cum se prevede în tratate”, se arată în comunicat.
CESE a îndemnat Comisia Europeană să furnizeze în mod regulat date fiabile cu privire la impactul economic, social și de mediu al controalelor la frontiere legate de Schengen, inclusiv în ceea ce privește competitivitatea. Analizele și datele actuale privind efectele economice ale non-Schengen asupra pieței unice sunt limitate.
