Inteligența artificială transformă lumea muncii într-un ritm fără precedent, aducând atât oportunități, cât și provocări pentru lucrători, întreprinderi și factorii de decizie. La 3 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) au organizat o conferință comună la nivel înalt intitulată „Justiția socială în era digitală: impactul IA asupra muncii și societății”, care a reunit peste 300 de experți, factorii de decizie politică și partenerii sociali și reprezentanții societății civile, pentru a discuta despre modul în care IA poate contribui la piețele muncii incluzive, munca decentă și justiția socială.
La conferință, lideri proeminenți – inclusiv mai mulți miniștri ai Muncii din UE – au deliberat asupra strategiilor de valorificare a potențialului IA, abordând în același timp riscurile pe care aceasta le prezintă pentru drepturile lucrătorilor și piețele muncii. Acest eveniment a marcat o contribuție majoră la Coaliția Globală pentru Justiție Socială, întărind nevoia unei abordări coordonate a guvernării IA atât la nivel european, cât și global. Această conferință comună la nivel înalt a fost organizată de secțiunea privind ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie a Comitetului Economic și Social European (SOC) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).
Un apel pentru dezvoltarea IA etică și incluzivă
În deschiderea conferinței, președintele CESE Oliver Röpke a subliniat necesitatea urgentă a unei abordări centrate pe om a IA, afirmând că:
„Inteligența artificială transformă deja societățile noastre și piețele muncii, aducând atât oportunități, cât și provocări. CESE și organizațiile sale partenere se angajează să se asigure că IA servește drept forță pentru justiția socială, consolidând drepturile lucrătorilor, promovând incluziunea și prevenind noi inegalități. Un viitor IA echitabil și centrat pe om necesită acțiuni colective – de la factorii de decizie la parteneri sociali și societatea civilă – pentru a se asigura că tehnologia funcționează pentru oameni și nu împotriva lor.”
Directorul general al OIM, Gilbert F. Houngbo, a subliniat importanța politicilor proactive pentru a atenua impactul perturbator al IA asupra locurilor de muncă și locurilor de muncă: „Trebuie să ne asigurăm că modelăm IA în moduri care promovează justiția socială. Aceasta înseamnă mai multe acțiuni: sprijinirea lucrătorilor, inclusiv cu competențe și protecție socială, facilitarea accesului întreprinderilor de toate dimensiunile și din toate părțile lumii la tehnologia IA pentru a valorifica beneficiile productivității și asigurarea faptului că integrarea IA la locul de muncă protejează drepturile lucrătorilor și promovează dialogul social în tranziția digitală.’
Miniștrii și experții intervin asupra viitorului muncii
Pe parcursul a două paneluri, vorbitori de nivel înalt și-au împărtășit opiniile cu privire la provocările și oportunitățile pe care le percep pentru a folosi AI pentru a promova munca decentă și piețele de muncă incluzive și pentru a contribui la egalitatea de gen în anii următori.
În cadrul primului panel, „Cum poate fi valorificată inteligența artificială pentru a contribui la munca decentă și la o societate justă din punct de vedere social în UE și nu numai?”, au luat cuvântul mai mulți miniștri ai Muncii din UE, inclusiv Agnieszka Dziemianowicz-Bąk (Polonia), Yolanda Díaz (Spania) și Níki Keraméos (Grecia), precum și reprezentanți din Brazilia, Albania și reprezentanți ai partenerilor sociali, făcând schimb de opinii cu privire la cadrele de politici care pot asigura că IA îmbunătățește calitatea locurilor de muncă și protecția lucrătorilor, mai degrabă decât să exacerbeze inegalitățile.
Discuțiile au evidențiat faptul că, deși există un risc în jurul lansării IA, nu este nevoie să fim ludici în fața acestei noi tehnologii. Cu toate acestea, este esențial să se concentreze pe dialogul social și să se includă lucrătorii în implementarea IA, acordând în același timp o atenție deosebită eforturilor de recalificare și perfecționare. O lansare și o reglementare adecvată și controlată a IA va ajuta la evitarea șocurilor majore și va permite acestei tehnologii să reducă sarcinile repetitive fără a duce neapărat la concedieri pe scară largă.
În cel de-al doilea panou, „Cum poate fi folosită IA pentru a promova piețele de muncă incluzive și egalitatea de gen?”, Comisia Europeană, reprezentanții Parlamentului European și membrii CESE, alături de ministrul Muncii, Solidarității și Securității Sociale din Portugalia, Maria do Rosário Palma Ramalho, delegatul guvernului francez la OIM și la G7-G20, Anousheh Karvar (printre altele), a examinat modul în care IA poate promova o mai mare diversitate la locul de muncă. Aceștia au subliniat concluziile-cheie din avizele recente ale CESE, inclusiv IA pro-lucrători: pârghii pentru valorificarea potențialului și atenuarea riscurilor IA și IA pentru serviciile publice, organizarea muncii și societăți egale și mai favorabile incluziunii.
De asemenea, în cadrul acestui panel au fost abordate problemele eliminării părtinirii algoritmice și asigurării faptului că angajarea bazată pe inteligență artificială și instrumentele de gestionare a locului de muncă contribuie la piețele muncii mai echitabile. Privind dincolo de importanța dialogului social în lansarea IA în companii, a fost evidențiată și necesitatea de a continua dezvoltarea cooperării internaționale în această problemă (cum ar fi Procesul G7 de la Hiroshima).
Un angajament comun pentru o tranziție digitală justă
Conferința s-a încheiat cu un apel puternic la cooperare multilaterală. CESE și OIM și-au reafirmat angajamentul de a colabora cu guvernele, întreprinderile, sindicatele și societatea civilă pentru a se asigura că IA promovează justiția socială. Discuțiile au subliniat că inteligența artificială nu ar trebui să fie o sursă de diviziune sau excludere, ci un motor al oportunităților, inovației și echității în lumea muncii.
Având în vedere că influența inteligenței artificiale asupra piețelor muncii va crește, CESE și OIM își vor continua colaborarea în cadrul Coaliției globale pentru justiție socială, asigurându-se că guvernanța inteligenței artificiale rămâne o prioritate-cheie pentru factorii de decizie din Europa și nu numai.