Avizul Comitetului Economic și Social European, elaborat de raportorul Mariya Mincheva, răspunde la propunerea Comisiei Europene privind Orientările privind ocuparea forței de muncă pentru 2025, o piatră de temelie a semestrului european și a strategiei sociale și economice a UE. Comitetul salută reconstituirea orientărilor și noile elemente introduse în acest an, care reflectă provocările în continuă evoluție cu care se confruntă piețele muncii din Europa, de la schimbările demografice și schimbările tehnologice până la tensiunile geopolitice și tranzițiile verde și digitală.
Obiective clare și provocări persistente
CESE subliniază importanța obiectivelor naționale pentru 2030 stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale (EPSR), care permit o monitorizare și o evaluare adecvată a progreselor. În ciuda creșterii robuste a ocupării forței de muncă între 2023 și 2025 și a faptului că UE se află pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul principal privind rata de ocupare a forței de muncă până în 2030, creșterea ocupării forței de muncă a fost mai pronunțată în sectoarele care se confruntă cu o lipsă mare de forță de muncă.
Cu toate acestea, ratele de inactivitate rămân ridicate în rândul grupurilor subreprezentate:
-În 2024, rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități a fost de 51,8%, cu 24 de puncte procentuale mai mică decât rata generală de ocupare a forței de muncă de 75,8%.
-Rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor a fost de 70,8%, comparativ cu 80,8% pentru bărbați în 2024.
– Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a fost de 14,6% în 2022 și 2023, crescând ușor la 14,9% în 2024.
Stimularea productivității și investițiile în competențe
Productivitatea persistent scăzută a muncii este o preocupare: creșterea productivității a fost în medie de 1,4% înainte de 2007, a scăzut la 0,8% în perioada 2010-2019 și a scăzut în continuare la 0,7% în 2023. CESE îndeamnă statele membre să acorde prioritate investițiilor în digitalizare, noile tehnologii, cercetare și inovare, precum și în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor.
Activitățile independente au scăzut: 10,5% în 2024, comparativ cu 11,7% în 2022. CESE subliniază sprijinul pentru activitățile independente autentice și alese în mod voluntar, precum și un accent mai mare pe competențele antreprenoriale și alfabetizarea financiară.
Majoritatea statelor membre continuă să nu își atingă obiectivele naționale pentru 2030 privind învățarea adulților. Rata de participare la învățarea adulților a crescut de la 37,4% în 2016 la 39,5% în 2022, dar aceasta este încă în urma ambiției.
Piețe de muncă incluzive și egalitate de șanse
Deficitul de competențe și de forță de muncă este deosebit de persistent în domeniul sănătății, în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), în special în TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), construcții, transporturi și anumite ocupații bazate pe servicii (de exemplu, bucătari și chelneri). Deficitul de forță de muncă în sectorul prelucrător este deosebit de ridicat și continuă să crească în unele țări.
În ciuda progreselor, femeile, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu calificări scăzute sau medii, persoanele cu dizabilități și migranții rămân subreprezentați pe piața muncii. CESE solicită măsuri specifice pentru a sprijini aceste grupuri, în special în zonele rurale și slab populate, și extinderea centrelor comunitare de învățare pe tot parcursul vieții.
Combaterea sărăciei și sprijinirea incluziunii sociale
În ciuda crizelor recente, sărăcia a scăzut: în 2023, numărul persoanelor care se confruntau cu riscuri de sărăcie sau excluziune socială scăzuse cu 703.000 față de 2022 și cu 1.571.000 față de anul de referință 2019. Cu toate acestea, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale de reducere a sărăciei variază semnificativ între statele membre, iar sărăcia infantilă rămâne alarmant de ridicată.
Sărăcia persoanelor încadrate în muncă este mai ridicată în rândul anumitor grupuri:
-22,5% în rândul cetățenilor din afara UE
-18,5% în rândul celor născuți în afara UE
-18,4% în rândul lucrătorilor cu un nivel scăzut de educație
-12,6% în rândul angajaților cu jumătate de normă
-12,6% în rândul lucrătorilor temporari
-10,0% în rândul gospodăriilor cu copii în întreținere
CESE reiterează rolul crucial al partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile în conturarea și implementarea reformelor pieței muncii, a mecanismelor de stabilire a salariilor și a politicilor de incluziune socială. Implicarea semnificativă a acestor actori este esențială pentru o schimbare eficientă, incluzivă și durabilă.
Un apel la ambiție și solidaritate
Avizul CESE se încheie cu un apel adresat statelor membre de a utiliza Orientările privind ocuparea forței de muncă drept punct de plecare pentru acțiuni ambițioase și coordonate – echilibrând disciplina fiscală cu investițiile necesare în politica socială, competențe și inovare. Politica de coeziune, insistă Comitetul, trebuie să rămână în centrul agendei UE, chiar dacă apar noi provocări în domeniul securității și apărării.
