Întrucât inteligența artificială remodelează locul de muncă, este esențial să promovăm în continuare IA centrată pe om și să pledăm pentru politici care să echilibreze dezvoltarea puternică a IA în Europa cu justiția socială și drepturile lucrătorilor, a fost inițiată o dezbatere la nivel înalt în cadrul CESE – se menționează într-un recent raport al Comitetului Economic și Social European/
În cadrul sesiunii plenare din ianuarie, CESE a organizat o dezbatere privind desfășurarea inteligenței artificiale la locul de muncă, cu declarații ale președintelui CESE Oliver Röpke, vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, ministrului adjunct al familiei, muncii și politicii sociale din Polonia, Katarzyna Nowakowska, și economistului principal al OIM, Janine Berg. În cadrul dezbaterii a fost prezentat și avizul CESE privind IA pro-Worker.
În remarcile sale introductive, dl Röpke a declarat că „inteligența artificială este una dintre cele mai transformatoare tendințe ale vremurilor noastre, oferind un potențial imens, prezentând în același timp provocări critice”. Dezbaterea a reafirmat importanța ancorării politicii IA în principiile Pilonului European al Drepturilor Sociale.”
El a adăugat că echitatea, incluziunea și coeziunea socială trebuie să fie în centrul acestei transformări digitale și că CESE rămâne ferm în promovarea IA centrată pe om și în susținerea unor politici care echilibrează inovația cu justiția socială și drepturile lucrătorilor. „Prin colaborarea cu Comisia Europeană, OIM și alți parteneri, ne propunem să ne asigurăm că IA servește binelui comun și construiește un viitor care este echitabil, etic și incluziv pentru toți”, a spus el.
La rândul său, Roxana Mînzatu a subliniat: „când ne gândim la IA, în special la locul de muncă, ar trebui să căutăm modalități de a ne stimula investițiile în cercetare și inovare și cum să simplificăm modurile în care companiile europene se pot dezvolta în acest domeniu, astfel încât să avem propriile noastre tehnologii antrenate conform datelor europene și bazate pe valori europene. Respectând valorile noastre privind drepturile sociale și egalitatea, ne asigurăm că lucrătorii europeni au aceleași drepturi într-o lume cu sau fără IA – că sunt protejați și că este implementat controlul centrat pe om.”
O idee susținută și de Katarzyna Nowakowska, care a afirmat că inteligența artificială în lumea muncii oferă oportunități extraordinare de creștere a productivității și a competitivității întreprinderilor, dar ridică și o serie de întrebări cu privire la impactul său potențial asupra locurilor de muncă și angajării, sănătății și siguranței lucrătorilor, condițiilor de muncă, calității generale a locurilor de muncă și rolul dialogului social.
CESE a adoptat avizul privind IA pro-Worker
CESE a adoptat în sesiunea plenară din 22 ianuarie avizul din proprie inițiativă Pro-Worker AI: pârghii pentru valorificarea potențialului și atenuarea riscurilor IA în legătură cu politicile de ocupare a forței de muncă și de piața muncii.
În aviz, CESE subliniază că dialogul social și implicarea lucrătorilor joacă un rol crucial în menținerea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și în promovarea IA „de încredere” în lumea muncii. Acesta adaugă că normele actuale ar trebui să abordeze lacunele în ceea ce privește protecția drepturilor lucrătorilor la locul de muncă și să asigure că oamenii rămân în control în toate interacțiunile om-mașină.
În acest sens, Raportorul Franca Salis-Madinier a declarat că impactul AI asupra muncii și angajării nu este predeterminat și că dialogul social – adesea lipsit – este crucial pentru garantarea transparenței și controlului uman asupra mașinii. Pe lângă formarea masivă a lucrătorilor și a publicului larg, acest aviz propune adaptarea anumitor legislații pentru a implica mai bine lucrătorii, maximizând astfel oportunitățile oferite de aceste tehnologii.
Un avertisment a venit din partea lui Salis-Madinier, care a subliniat că lacunele din legislația actuală ar trebui completate pentru a facilita dialogul social și pentru a evita fragmentarea legilor din diferitele state membre ale UE. O atenție deosebită ar trebui acordată femeilor, persoanelor în vârstă, lucrătorilor mai puțin calificați și persoanelor cu dizabilități, deoarece au mai puține șanse de a lucra cu IA și mai puține oportunități de formare. Ea a subliniat în continuare importanța dialogului social ori de câte ori AI este implementată la locul de muncă și necesitatea de a instrui lucrătorii să folosească AI în beneficiul lor, dezvoltând abilitățile necesare care ar putea face din tehnologie un atu. Dna Salis-Madinier a mai susținut că AI nu este o problemă tehnologică, ci una umană, de unde necesitatea de a implica pe deplin partenerii sociali în implementarea sa.
Avizul a fost adoptat cu 142 de voturi pentru, 103 împotrivă și 14 abțineri.
Lucrurile nu au fost simple deoarece inițiativa nu a primit sprijinul Grupului Angajatorilor CESE, care a depus un contraaviz. Deși a fost respins, a primit mai mult de un sfert din voturile exprimate și va fi anexat la aviz. Membrii Grupului Angajatorilor au explicat că, îmbrățișând AI în mod responsabil și urmând principiul omului în comandă, Europa poate spori competitivitatea, impulsiona inovația științifică, impulsiona tranziția ecologică și poate îmbunătăți condițiile de muncă. În opinia lor, UE are deja instrumentele necesare pentru a îmbrățișa revoluția AI, iar cadrul legal existent ar asigura desfășurarea fără probleme a acesteia.
Temeri privind viitorul AI
La rândul lor, membrii CESE din Grupul Societății Civile au insistat asupra importanței de a evita ca lucrătorii să fie marginalizați, să piardă puterea de decizie și să se confrunte cu concedieri pe măsură ce automatizarea avansează. Ei au adăugat că ar trebui acordată o atenție deosebită faptului că IA poate avea un impact asupra modului în care lucrătorii se pot organiza pentru a-și proteja interesele.
Astfel, Katarzyna Nowakowska a declarat că „trebuie să ne asigurăm că intrările de date folosite pentru a antrena sistemele IA, algoritmii și modelele de învățare automată nu perpetuează prejudecățile sau discriminarea”, a adăugat ea. „Ar trebui efectuate monitorizări și analize continue pentru a evalua dacă utilizarea sistemelor IA afectează negativ grupurile dezavantajate și, dacă sunt identificate astfel de efecte, ar trebui implementate proceduri pentru a atenua aceste impacturi negative.”
Reprezentantul Organizației Internaționale a Muncii, Janine Berg, a ținut să sublinieze: „OIM salută accentul pus de CESE asupra implicațiilor IA la locul de muncă și accentul pe care CESE l-a acordat respectării drepturilor fundamentale și recunoașterii sale, a rolului important al dialogului social în gestionarea unei astfel de tranziții. OIM a fost activ de ani de zile în dezbaterile privind digitalizarea la locul de muncă și a recunoscut schimbările transformatoare pe care le aduce și importanța gestionării acestor schimbări și a furnizării de dovezi și date alegătorilor noștri pentru a ști cum să gestioneze aceste schimbări.”
