Ieri, 12 martie 2026, a avut loc la Teatrul Metropolis din București prezentarea studiului ”Barometrul Național al Tinerilor” – prima cercetare sociologică realizată de INSCOP Research în rândul tinerilor, la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European.
25.8% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 65.2% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 9% nu știu sau nu răspund.
Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
Întrebați care dintre cheltuieli le afectează cel mai mult bugetul lunar, 35.7% dintre respondenți au indicat cheltuielile cu alimentele, 27.1% pe cele cu energia, iar 15.5% cheltuielile cu chiria. 5.6% declară că transportul le afectează cel mai mult bugetul, în timp ce 4.8% menționează sănătatea și 2.7% educația. 4.8% indică alte tipuri de cheltuieli, iar 2.5% afirmă că nicio categorie nu le afectează semnificativ bugetul lunar. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.4%.
38.1% dintre participanți afirmă că dețin o locuință în proprietate personală, în timp ce 61.8% neagă acest lucru. 0.1% nu știu sau nu răspund.
Afirmă că dețin o locuință în proprietate personală în special: tinerii între 25 și 35 de ani, persoanele cu educație primară și superioară, cei cu venit ridicat. Spun că nu dețin o locuință în proprietate personală mai ales: tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu educație medie, locuitorii din București, cei cu venit scăzut.
36.6% din totalul respondenților spun că în prezent stau cu părinții/socrii/familia extinsă, 19.2% locuiesc în chirie, 3% la o gazdă, 1.2% într-o locuință socială, iar 1% stau într-un cămin studențesc/internat. 0.6% indică altă variantă, iar 0.3% nu știu sau nu răspund.
Întrebați cum cred că va fi situația lor de locuire în următorii cinci ani, 58.9% dintre respondenți sunt de părere că vor locui în propria locuință/proprietate personală, 18.8% în chirie, 14.4% cu părinții/familia, 1% într-o locuință socială, 0.8% la o gazdă, iar 0.8% într-un cămin studențesc sau internat. 1.1% indică altă variantă, iar 4.2% nu știu sau nu răspund.
56.7% dintre participanți au în prezent un loc de muncă, pe când 43.2% nu sunt angajați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1%.
Au în prezent un loc de muncă mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Nu sunt în prezent angajați în special: tinerii sub 25 de ani, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
27.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că locul lor de muncă este bine plătit raportat la costul vieții din România. 28.3% consideră opusul, iar 0.9% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că salariul lor este bine plătit raportat la costul vieții în special: bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Consideră că salariul lor nu este suficient raportat la costul vieții mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit mediu.
28.8% dintre cei intervievați intenționează să își caute un loc de muncă în următorul an în România. 13.6% nu își propun acest lucru, iar 0.7% nu știu sau nu răspund.
43.6% dintre tineri menționează ca principalul obstacol pe care îl întâmpină în găsirea unui loc de muncă salariile prea mici, 25.6% lipsa de experiență/vechime, 8.7% lipsa oportunităților în zona în care locuiesc, 8% lipsa locurilor de muncă în domeniul dorit, 4.4% lipsa informațiilor despre locurile de muncă disponibile, iar 3.8% contractele instabile (perioadă determinată, fără beneficii). 2.5% indică discriminarea (sex, etnie etc.), iar 2.4% menționează alt motiv. 0.8% nu știu sau nu răspund.
27.5% dintre respondenți consideră în foarte mare măsură că munca în străinătate reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai. 38.7% cred acest lucru în destul de mare măsură, 16.8% în destul de mică măsură, iar 13.8% în foarte mică măsură sau deloc. 3.2% nu știu sau nu răspund.
Consideră în mare măsură că munca în străinătate reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai mai ales: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Cred în mică măsură acest lucru în special: tinerii între 25 și 35 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, cei cu venit ridicat.
27.6% dintre cei chestionați intenționează să plece din țară pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii, în timp ce 70.6% răspund negativ. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%.
Intenționează să plece din țară pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii în special: tinerii sub 25 de ani, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu au în intenție acest lucru mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat.
64.7% dintre tineri menționează ca principalul motiv pentru care unii aleg să plece în străinătate dorința de a obține un loc de muncă mai bine plătit, 10% din cauza corupției, iar 10% pentru a începe o viață nouă. 6.1% dintre respondenți indică dorința de a beneficia de servicii publice mai bune (sănătate, educație, transport etc.), 3.2% teama că România nu va mai fi o țară democratică, iar 1.5% frica de război. 1% precizează locuințele mai accesibile, 2% alt motiv, iar 1.3% nu știu sau nu răspund.
76.9% dintre participanții la sondaj menționează familia (părinți, frați, bunici) ca fiind cel mai greu de lăsat în urmă dacă ar pleca din România. 10.7% indică țara și locurile familiare, sentimentul de acasă, 3.6% posibilitatea de a contribui la schimbare în România, 3.4% prietenii apropiați, în timp ce 2.9% declară că nu simt o legătură puternică cu România și că nu le-ar fi greu să lase nimic în urmă. 1.5% precizează locul de muncă sau activitatea profesională, iar 0.8% indică altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.3%.
57.3% dintre tineri consideră că o bursă studențească ar trebui să acopere toate cheltuielile de trai ale unui student (cazare, hrană, transport), în timp ce 40.8% sunt de părerea contrarie, considerând că aceasta ar trebui să acopere doar o parte dintre cheltuieli. 1.8% nu știu sau nu răspund.
31.2% dintre tineri consideră că principala dificultate cu care se confruntă un student în România este costul cazării sau al chiriei, 26.7% nevoia de a lucra pentru a-și acoperi cheltuielile, iar 15.1% taxele universitare. 11.7% precizează costul pentru hrană și produse de bază, 6.3% cheltuielile pentru materiale și echipamente de studiu drept principala dificultate, iar 2.5% costul de transport. 2.4% menționează altă dificultate, iar 4.1% nu știu sau nu răspund.
27.2% dintre cei chestionați consideră că sprijinul financiar pentru cazare (cămin sau chirie) ar fi cea mai utilă măsură pentru a sprijini continuarea studiilor universitare. 25.3% menționează bursele mai mari, 24.7% posibilitatea de stagii plătite sau joburi part-time în cadrul facultății, 5.5% un program de cursuri și examene mai flexibil, 5.3% ajutorul pentru costurile cu hrana (de ex. tichete masă), 4.1% transportul public gratuit, iar 3.3% mentoratul și consilierea profesională. 1.7% menționează altă variantă, iar 2.9% nu știu sau nu răspund.
39.9% dintre cei intervievați declară că, în ultimele 12 luni, s-au confruntat cu probleme legate de sănătatea mintală sau emoțională (stres puternic, anxietate, depresie, atacuri de panică sau alte dificultăți). 58.7% afirmă că nu au întâmpinat astfel de probleme, iar 1.3% au preferat să nu răspundă. Nu există non-răspunsuri la această întrebare.
S-au confruntat în ultimul an cu probleme legate de sănătatea mintală sau emoțională în special: tinerii sub 25 de ani, femeile, locuitorii din București, cei cu venit redus. Nu s-au confruntat cu astfel de probleme mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, bărbații, locuitorii din mediul rural, cei cu venit ridicat.
28.6% dintre participanți consideră că problemele de sănătate mintală sau emoțională sunt foarte frecvente în rândul tinerilor din România. 50.7% sunt de părere că sunt destul de frecvente, 10.2% destul de rare, în timp ce 7% cred că acestea sunt foarte rare/deloc. 3.5% nu știu sau nu răspund.
Consideră că problemele de sănătate mintală sau emoțională sunt frecvente în rândul tinerilor din România în special: tinerii între 25 și 35 de ani, femeile, persoanele cu educație medie și superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Cred că problemele de sănătate mintală sau emoțională sunt rare mai ales: tinerii sub 25 de ani, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
84.4% dintre tineri consideră că statul ar trebui să acopere costul unui număr minim de ședințe de terapie sau consiliere psihologică pe an pentru tineri, în timp ce 15.1% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.5%.
31.1% dintre respondenți consideră că principalul obstacol pentru persoanele care au nevoie de consiliere psihologică sau terapie îl reprezintă costurile prea mari ale ședințelor. 30.7% menționează rușinea sau teama de a fi judecați de alții, 10.4% lipsa serviciilor gratuite sau accesibile în localitate, 10% neîncrederea în eficiența terapiei, 7.9% lipsa specialiștilor, iar 6.8% lipsa de informații despre unde pot merge. 0.1% menționează alt motiv, iar 3% nu știu sau nu răspund.
Consideră costurile prea mari ale ședințelor drept principal obstacol în accesarea consilierii psihologice mai ales: femeile, locuitorii din urbanul mare, cei cu venit mai scăzut. Bărbații, persoanele cu educație superioară și cei cu venit ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că rușinea sau teama de a fi judecați de alții reprezintă principala barieră în accesarea terapiei.
12.6% dintre români consideră că femeile din România au acces la servicii de sănătate reproductivă (control ginecologic, contracepție sau avort) în foarte mare măsură, 24.3% în destul de mare măsură, 26.1% în destul de mică măsură, iar 29.3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7.6%.
Consideră în mare măsură că femeile din România au acces la servicii de sănătate reproductivă în special: tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural, cei cu venit redus. Cred acest lucru în mică măsură mai ales: femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit mai ridicat.
35.5% dintre respondenți declară că sunt de acord cu avortul, în timp ce 58.4% sunt împotrivă. 6.1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu avortul în special: tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt împotriva acestui lucru mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
29.1% dintre participanții la sondaj consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice. 5.7% sunt împotriva acestui lucru, iar 0.6% nu știu sau nu răspund.
Dintre cei care au declarat că sunt de acord cu avortul, 82.1% consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice, în timp ce 16.2% nu consideră acest lucru. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%. Sunt de acord cu garantarea prin lege a accesului la avort în spitalele publice mai ales: persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Nu sunt de acord cu acest lucru în special persoanele cu educație primară și cei cu venit mai redus.
21.3% dintre respondenți afirmă că se simt în siguranță în spațiile publice (pe stradă, în metrou, în campus sau în mijloacele de transport în comun) foarte mult, 42.8% destul de mult, 20.7% destul de puțin, iar 14.6% foarte puțin sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.6%.
Se simt în siguranță în spațiile publice mai ales: bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, cei cu venit redus. Nu se simt în siguranță în special: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit mai redus.
23.4% dintre cei chestionați consideră că statul român protejează victimele violenței, hărțuirii sau agresiunii în spațiile publice, în timp ce 73.7% sunt de părerea contrarie. 2.8% nu știu sau nu răspund.
Consideră că statul român protejează victimele violenței în spațiile publice în special: bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu venit mai scăzut. Nu sunt de această părere mai ales: femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, cei cu venit mai ridicat.
22% dintre respondenți sunt de părere că statul român protejează suficient victimele violenței domestice, ale hărțuirii sau ale agresiunii în mediul familial, în timp ce 75.7% consideră opusul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.3%.
Sunt de părere că statul român protejează suficient victimele violenței domestice în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Sunt de părerea contrarie mai ales: femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, cei cu venit mai ridicat.
16.5% dintre cei intervievați se declară foarte îngrijorați de posibilitatea extinderii conflictului din Ucraina și în România. 29% sunt destul de îngrijorați, 28.2% destul de puțin îngrijorați, în timp ce 25.2% nu sunt deloc îngrijorați. 1.1% nu știu sau nu răspund.
Se simt îngrijorați mai ales: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu se simt îngrijorați în special: bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit ridicat.
32.7% dintre români menționează corupția și lipsa de competență în instituțiile publice drept cea mai mare amenințare pentru România în acest moment. 25% menționează mersul economiei și creșterea prețurilor, 17.2% dezinformarea și propaganda în mediul online, 9.6% agresiunea Rusiei și posibilitatea unui război în zonă, 6.4% problemele de sănătate publică (pandemii, epidemii), 4% migrația și refugiații, 2.7% schimbările climatice și dezastrele naturale, iar 0.7% indică altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.
Mai ales bărbații, persoanele cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare indică drept principală amenințare corupția și lipsa de competență în instituțiile publice. Menționează mersul economiei și creșterea prețurilor ca și cea mai mare amenințare în special: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educație primară, cei cu venit mai scăzut. Persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic și cei cu venit ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că dezinformarea și propaganda online reprezintă principala amenințare.
51.6% dintre români cred că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave, pe când 44.1% sunt de părerea contrarie. 4.3% nu știu sau nu răspund.
Cred că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave în special: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, persoanele cu educație primară și medie, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
68.7% dintre respondenți consideră că NATO ar apăra România în cazul unui atac militar, în timp ce 23.3% cred că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.
Consideră că NATO ar apăra România în cazul unui atac militar în special: persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit ridicat. Nu cred acest lucru mai ales: cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.
24.8% dintre cei chestionați cred că au suficiente informații despre activitatea Parlamentului European, în timp ce 74.5% neagă acest lucru. 0.7% nu știu sau nu răspund.
56.8% dintre respondenți consideră că proiectele legislative adoptate de Parlamentul European afectează suveranitatea României, în timp ce 34.6% nu cred acest lucru. 8.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că proiectele legislative adoptate de Parlamentul European afectează suveranitatea României mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu consideră acest lucru în special: persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit ridicat.
60.6% dintre respondenți susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36.7% preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile. 2.7% nu știu sau nu răspund.
Susțin schimbarea și ideile noi mai ales: femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.
29.8% dintre cei chestionați consideră că li se potrivește cel mai bine orientarea politică de centru-stânga (echilibru între economia de piață și protecția socială), 29% de dreapta (stat minim implicat, taxe reduse, responsabilitate individuală), 15.9% de stânga (stat implicat, accent pe egalitate), iar 13.7% de centru-dreapta (inițiativă privată și politici sociale echilibrate). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.6%.
Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European. Datele au fost culese în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu fiind de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta între 18 și 35 de ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
