Potrivit Agerpres, preşedintele chinez Xi Jinping a inaugurat marţi cel mai mare pod maritim din lume, în lungime de 55 km, care leagă Hong Kong, Macau şi China continentală, un proiect controversat în contextul demersurilor Beijingului de a-şi creşte controlul asupra fostei colonii britanice, relatează AFP şi dpa.
Infrastructura alternează un lung pod rutier, care şerpuieşte pe deasupra estuarului Fluviului Perlelor, cu un tunel submarin.
Ea permite, prin intermediul unor insule artificiale şi al unor noduri gigantice, conectarea, la est, a insulei Lantau din Hong Kong, cu, la vest, fosta colonie portugheză Macau şi oraşul Zhuhai, din provincia chineză Guangdong.
Podul va fi deschis pentru circulaţie începând de miercuri.
‘Declar în mod oficial deschis podul Hong Kong-Zhuhai-Macau’, a spus preşedintele chinez într-o foarte scurtă alocuţiune la Zhuhai, după care, pe un ecran imens, a fost proiectat un montaj video cu focuri de artificii peste gigantica lucrare.
Şefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, luase cuvântul anterior pentru a-i mulţumi lui Xi pentru participarea la ceremonie şi pentru a lăuda ‘măreţia’ podului.
Acest şantier faraonic, deschis în 2009, a fost marcat de numeroase întârzieri, depăşiri de costuri, inculpări pentru corupţie, precum şi de victime în rândul muncitorilor.
Potrivit autorităţilor, această minune inginerească va permite stimularea schimburilor comerciale între cele două maluri ale strâmtorii.
Beijingul speră că podul va contribui la dezvoltarea zonei vestice a estuarului prin reducerea timpilor de transport între Zhuhai şi portul Hong Kong de la 3,5 ore la 75 minute. De asemenea, timpul de deplasare până la aeroportul din Hong Kong va fi scurtat de la 4 ore la 45 minute.
Drumul principal de acces spre portul Hong Kong va fi finalizat însă de-abia anul viitor, din cauza unuia din numeroasele scandaluri care au pătat imaginea proiectului în oraşul autonom.
Adversarii din Hong Kong ai proiectului consideră însă investiţia mult prea costisitoare şi chiar inutilă, în condiţiile în care Hong Kong şi Macau sunt deja conectate de China continentală pe cale feroviară, aeriană şi prin feribot, pe lângă legăturile rutiere existente. Ei o consideră o nouă tentativă a Beijingului de a-şi creşte controlul asupra fostei colonii britanice, care beneficiază oficial de o foarte largă autonomie în baza principiului ‘O ţară, două sisteme’ care a guvernat retrocedarea sa în 1997.
Această infrastructură se înscrie în proiectul guvernului chinez al ‘Zonei Marelui Golf’ (Greater Bay Area), care prevede integrarea celor două ‘regiuni administrative speciale’, Hong Kong şi Macao, într-o uriaşă conurbaţie de peste 75 milioane de locuitori, care mai include nouă oraşe din Guangdong – cea mai dinamică provincie chineză -, printre care Canton şi Shenzhen.
Un alt element crucial al acestui proiect este noua legătură feroviară de mare viteză între Canton şi Hong Kong, care a fost lansată în septembrie.
Secţiunea principală a podului se află sub suveranitate chineză, iar şoferii din Hong Kong care o vor traversa vor trebui ‘să se supună legilor şi regulamentelor de pe continent’, a precizat departamentul pentru transporturi al oraşului. De altfel, pentru deplasarea pe pod va fi necesar un permis ce va fi eliberat în baza unor criterii foarte restrictive, cum ar fi deţinerea anumitor posturi oficiale în China sau efectuarea unor donaţii pentru organisme de caritate din Guangdong. De aceea, cei mai mulţi pasageri vor traversa podul la bordul unor autocare agreate.
În partea situată în Hong Kong nu a fost organizată marţi nicio ceremonie, dar poliţie şi-a întărit prezenţa în zonele de coastă din apropierea podului.
Dacă în Hong Kong numeroşi locuitori critică restricţiile la folosirea podului, care a fost totuşi finanţat într-o proporţie însemnată de Hong Kong, în Zhuhai, în schimb, locuitorii cred că noua infrastructură va contribui la dezvoltarea zonei.
China deţine şi recordul celui mai lung pod din lume, viaductul feroviar Danyang-Kunshan, în lungime de 164,8 km.
