Summitul NATO a început marți, la Vilnius, capitala Lituaniei. Liderii din Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă au participat la eveniment pentru a doilea an consecutiv.
Ca urmare a opoziţiei Franţei, dezbaterea privind deschiderea biroului NATO în Japonia a fost amânată. Însă, analiştii consideră că sub conducerea SUA, NATO nu-și va schimba intenţia de extindere în Asia-Pacific.
De la încheierea Războiului Rece, NATO a avut șase runde de extindere spre Est, fapt ce a dus și la conflictul dintre Rusia şi Ucraina, a generat fracturarea securităţii europene şi încearcă să se extindă și în regiunea Asia-Pacific.
Privind în istorie, putem constata că extinderea spre Asia este o mișcare pentru prelungirea vieţii NATO, pentru a se justifica existența organizației prin creearea unor crize în regiune, fiind un pas important prin care se încearcă globalizarea NATO.
În acest proces, Japonia a jucat rolul celui care „invită lupul în casă”. Motivul nu este doar faptul că Japonia este un aliat fidel al SUA, ci și că această ţară asitatică are ambiţia de a deveni din nou o mare putere militară, prin sprijinul primit de la NATO.
La rândul său, NATO intenţionează să își plaseze Centrul de coordonare din Asia-Pacific în Japonia, lucru ce a stârnit opoziția fermă din partea locuitorilor din regiune.
De fapt, nici în cadrul NATO nu lipsește opoziția față de extinderea sferei de influenţă a organizaţiei. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că NATO este „în moarte cerebrală” și s-a opus în mod clar înființării unui birou de legătură în Japonia.
Mai mult, unii oficiali francezi au declarat că NATO este abrevierea pentru „Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord”, nefiind oportun să fie înfiinţată o fortăreaţă în Asia-Pacific.
Potrivit lui Ken Stone, șeful Coaliţiei Hamilton Anti Război, „NATO este o organizație militară agresivă condusă de SUA, care, conform propriei carte și-a pierdut de mult justificarea existenţei”.
