Preşedintele american, Donald Trump, a marcat în 29 aprilie primele 100 de zile din mandatul său la Casa Albă, care n-a fost primit nici cu flori, nici cu aplauze, ci a fost criticat în ţară şi pe plan internaţional. Potrivit rezultatelor unui sondaj comun efectuat de mass-media din SUA, 55% din cei chestionaţi dezaprobă performanţele administraţiei actuale, cel mai prost nivel din ultimii 80 de ani.
O serie de măsuri politice adoptate de administraţia Trump au subminat în mod real interesele americanilor şi economia americană. Administrația consideră că taxele vamale suplimentare cu o rată ridicată pot ajuta la reînvierea producției în SUA şi mărirea locurilor de muncă. Însă, evaluarea greșită a propriilor probleme economice și abaterea de la legile economice au declanșat anxietate socială și panică pe piaţă, făcând ca situaţia să devină tot mai dificilă. Realitatea este că SUA nu au condiţiile necesare pentru revenirea la industria prelucrătoare din punctul de vedere al ecologiei economice, lanţului de aprovizionare și rezervei de forţă de muncă. De la mașini la telefoane iPhone, acestea sunt inseparabile de ecosistemul global de producţie. Pentru SUA, impunerea de tarife vamale suplimentare altor ţări, nu este nimic altceva decât un act de automutilare.
În faţa hegemoniei, compromisul nu poate avea cale de ieșire. În ultimele 100 de zile, multe ţări din lume s-au opus ferm intimidării tarifare din partea SUA. China se numără printre primele ţări din lume care au adoptat prompt contramăsuri, protejând eficient propriile sale interese legitime, ordinea economică și comercială internaţională, echitatea și justiţia internaţională. Chiar și aliaţii SUA își dau seama că vor suferi pierderi mai mari dacă fac compromisuri și cedează în faţa Washingtonului. Uniunea Europeană a adoptat prima rundă de măsuri tarifare împotriva SUA. Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba a declarat în mod clar că nu are nicio intenţie de compromis în schimbul ajungerii la un acord tarifar cât mai curând posibil cu SUA.
În prezent, multe entităţi economice din lume pregătesc o luptă cu SUA la masa negocierilor, extinzând în același timp cooperarea externă, pentru a rezista riscurilor și a îmbunătăţi rezilienţa. Impunerea tarifelor suplimentare de către SUA va obliga ţările emergente să își reducă dependenţa de ţările străine, să își cultive și să își îmbunătăţească capacităţile proprii de inovare. Fondul Monetar Internaţional preconizează că ţările emergente vor contribui cu 60% la creșterea globală până în 2027. Guvernul american a intenţionat să exercite presiuni extreme pentru obţinerea mai multor beneficii de la alte ţări, dar s-a lovit de obstacole, unul după altul, și s-a trezit izolat.
Constrângeri fiscale, inflaţie în creștere, încetinire economică, proteste publice… Pentru noua administraţie americană, aflată la putere de 100 de zile, a fost tras deja un semnal de alarmă. Dacă insistă să declanșeze un război comercial cu lumea, economia americană va sângera, americanii vor suferi mai mult, iar fundamentul administraţiei guvernamentale va fi slăbit. Dintr-o perspectivă mai profundă, cele o sută de zile turbulente pe care le-au trăit SUA demonstrează din nou că „legea junglei” este nepopulară, iar hegemonismul nu poate face ce vrea. Tendinţa globalizării economice este ireversibilă, iar deschiderea, cooperarea şi beneficiile reciproc-avantajoase reprezintă calea corectă pentru omenire.
