Europenii nu au reușit încă să se înțeleagă asupra candidatului care să-i succeadă doamnei Christine Lagarde la conducerea FMI. Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, desemnat să deruleze discuțiile pentru alegerea – până la finele lunii iulie – a unui candidat european, a constatat joi că niciunul din cei cinci candidați în discuție nu a obținut în termenul stabilit un«consens complet» din partea celor 28 state ale UE.
Preocupat de ideea de a avea o listă cât mai largă de candidați, dar mai ales de eșecul în desemnarea unuia dintre candidații propuși, Bruno Le Maire, însărcinat de colegii săi europeni să poarte discuțiile pentru desemnarea succesorului doamnei Lagarde, le-a propus joi britanicilor să-și prezinte și ei un pretendent la importanta funcție de la FMI. Un vot nou a fost programat să înceapă vineri, 2 august. Vor fi, probabil, necesare mai multe tururi de scrutin și numele noului director general al Fondului va fi cunoscut la 4 octombrie. Până acum, în competiție s-au aflat cinci candidați: doi din țări situate în Sudul UE, respectiv ministrul de Finanțe al Spaniei, doamna Nadia Calvino, și omologul ei portughez Mario Centeno, președintele Eurogrupului, doi din Nordul UE, respectiv olandezul Jeroen Dijsselbloem și guvernatorul băncii Finlandei, Olli Rehn, precum și candidata bulgară Kristalina Georgieva, actualmente persoana numărul 2 la Banca Mondială. Candidatul ce va fi desemnat de Uniunea Europeană va avea răgazul să-și anunțe candidatura la președinția FMI până în 6 septembrie.
Motive ale absenței unui candidat european la postul lăsat liber de Christine Lagarde
Cei doi candidați din Nordul UE sunt considerați «austeri» de către cei din Sud, care se opun desemnării lui Olli Rehn, dar mai ales a lui Jeroen Dijsselbloem. Acesta din urmă, fost președinte al Eurogrupului, plătește pentru declarații controversate în care le-a reproșat țărilor din Sud că cheltuiesc banii pe «schnaps» și pe «femei». Candidații mediteraneeni nu sunt nici ei agreați de țările din Nord: nici Mario Centeno și nici Nadia Calvino «care se află de prea puțin timp în funcția de ministru de Finanțe al Spaniei».
Consens în privința candidatei bulgare
În fața opoziției Nord-Sud, candidatura Kristalinei Georgieva pare să beneficieze de cea mai mare susținere. Singurul impediment este vârstă sa, 66 de ani, depășind limita stabilită pentru directorul general al FMI. Va trebui, în consecință, ca celelalte state membre ale Fondului să accepte o excepție pentru doamna Georgieva, ceea ce, spun unele surse, nu este sigur. Dacă această candidată obține postul de lider la FMI, va trebui procedat la modificarea statutului Fondului privind limita de vârstă, amendament ce trebuie apoi supus votului miniștrilor de Finanțe ai țărilor FMI. Per total, procedura respectivă ar putea fi încheiată abia în septembrie.
Așteptările țărilor emergente
Amânările europenilor în desemnarea candidatului lor – prin tradiție deținători ai funcției de director general al FMI – riscă să facă jocul țărilor emergente care de mai mulți ani solicită o mai bună reprezentare în conducerea instituțiilor internaționale. De la crearea sa, în 1944, FMI a fost condus întotdeauna de europeni și Banca Mondială de către americani. Profitând de divergențele între europeni, țări emergente și-ar putea lansa în competiție pe directorul Băncii de reglementări internaționale (BRI), mexicanul Agustin Carstens, fost președinte al Comitetului monetar și financiar al FMI, sau succesorul său, Lesetja Kganyago, guvernatorul Băncii centrale sud-africane. (MC)
