Mai puţin de trei luni ne despart de alegerile prezidenţiale, iar lotul de candidaţi a început să se clarifice. Între aceștia se află și cei cinci care, se pare, vor duce bătălia pentru a ajunge în turul doi și apoi pentru a obține mandatul de președinte pentru următorii 5 ani.
B1TV a analizat fiecare candidat în parte.
Klaus Iohannis
Principalul favorit este președintele în funcție Klaus Iohannis. Acesta și-a anunțat intrarea în cursă pentru un nou mandat încă din 23 iunie 2016.
„Sunt ferm hotărât să candidez pentru încă un mandat de președinte al României”, a fost anunțul scurt făcut de Klaus Iohannis într-o deplasare la Sibiu.
La fel ca în cursa pentru primul mandat, Klaus Iohannis se bucură de sprijinul Partidului Național Liberal în aceste alegeri prezidențiale.
În vârstă de 60 de ani, Klaus Iohannis a fost primar al Sibiului între 2000 și 2014, momentul alegerii ca președinte. În 2013 a trecut de la Forumul Democratic al Germanilor la PNL, fiind propus de Crin Antonescu drept ministru de Interne și vicepremier, lucru ce s-a lovit de refuzul premierului de atunci Victor Ponta, fapt ce avea să se soldeze și cu ruperea USL.
După eșecul PNL de la alegerile europarlamentare, Klaus Iohannis l-a înlocuit pe Crin Antonescu în fruntea PNL și avea să candideze și să câștige alegerile prezidențiale din 2014 în fața lui Victor Ponta.
Viorica Dăncilă
Partidul Social Democrat va merge în alegerile prezidențiale din acest an pe mâna premierului Viorica Dăncilă. După ce tot mandatul său a fost marcat de figura lui Liviu Dragnea, aceasta a preluat conducerea formațiunii ca urmare a condamnării la închisoare a fostului lider social-democrat.
Viorica Dăncilă a devenit membru al PSD în anul 1996, în organizația din Teleorman a PSD. De-a lungul anilor a deținut poziții atât în cadrul PSD, cât și în cadrul administrației locale. A fost consilier local și consilier județean, până în anul 2009, când a fost aleasă ca europarlamentar.
Din acest moment a activat în Parlamentul European până în ianuarie 2018 când a fost aleasă de Liviu Dragnea pentru a conduce Guvernul după ce PSD și-a înlăturat al doilea prim-ministru în aproximativ un an.
Deși inițial anunțase că nu intenționează să fie candidatul PSD în alegerile prezidențiale, aceasta a a revenit asupra deciziei afirmând că răspunde la apelul celor din formațiune care îi cer acest lucru. Validarea sa drept candidat a fost confirmat în Congresul din 24 august fără supunere la un vot, doar prin ridicare de mâini într-o procedură care a durat două secunde.
Numeroși analiști susțin că prin candidatura Vioricăi Dăncilă, PSD poate ating un record negativ, și anume să rateze pentru prima dată în istorie accesul în turul doi.
Dan Barna
Alianța USR-PLUS va merge în alegerile prezidențiale cu candidatura lui Dan Barna. Președintele USR a fost concurat de liderul PLUS, Dacian Cioloș, pentru desemnare, iar în finala alianța a decis să meargă pe tandemul Barna-președinte, Cioloș-premier.
„România are o revoluție neterminată și este datoria noastră să transformăm libertatea pe care ne-au dat-o părinții noștri și în bunăstare, în bucuria și dorința de a trăi în această țară. Am mare încredere în cetățenii României și sunt sigur că vom merge împreună la victorie pentru că miza reală este ca România să se schimbe. Așa nu se mai poate!”, spunea Dan Barna în momentul lansării candidaturii.
Acesta a subliniat că își dorește să ajungă în turul doi alături de Klaus Iohannis pentru ca românii să aibă în sfârșit un scrutin prezidențial în care să voteze pentru oameni și proiectele lor și nu să dea doar un vot împotriva.
Dan Barna a devenit deputat în urma alegerilor parlamentare de la finalul lui 2016, iar din octombrie 2017 a preluat și conducerea USR după ce Nicușor Dan și-a anunțat demisia, nemulțumit de poziția formațiunii împotriva referendumului pentru familie.
Înainte de alegerile europarlamentare, USR a încheiat alianța cu PLUS care avea să fie cea care acum îi susține candidatua lui Dan Barna.
Mircea Diaconu
Mircea Diaconu şi-a anunţat duminică, 25 august, intrarea în cursa pentru Cotroceni, iar imediat, a doua zi, a primit sprijinul lui Ponta şi Tăriceanu, devenind instant un candidat cu şanse pentru un rezultat bun în alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.
Cu toate că este cunoscut drept un mare actor, Mircea Diaconu nu este un necunoscător al lumii politice. Acesta a fost senator din partea PNL între 2008 şi 2012 şi ministru al Culturii între 7 mai şi 29 iunie 2012.
Apoi acesta a părăsit PNL după un scandal privind un dosar de incompatibilitate deschis de Agenţia Naţională de Integritate, dar a candidat independent în 2014 şi a câştigat un mandat de europarlamentar.
Acesta este un actor care a jucat în zeci de filme apreciate la nivel național, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București și fost director al Teatrului „Nottara” din București.
Acesta va candida drept independent în alegerile prezidențiale, sprijint de ALDE și Pro-România.
Theodor Paleologu
Colegiului Național al PMP din 25 august a validat candidatura lui Theodor Paleologu în alegerile prezidențiale. Într-un mesaj postat înainte de această validare, candidatul PMP arată că această cursă electorală o va dedica tatălui său, scriitorul şi om politic Alexandru Paleologu, şi a descris această cursă drept „un imens exercițiu de pedagogie național”.
„În primul rînd mă gîndesc la tatăl meu. Lui vreau să-i dedic marea încleştare care urmează. Vocaţia mea este aceea de educator. Fiind vorba de o campanie prezidenţială, o voi trata ca pe un imens exerciţiu de pedagogie naţională. Campania mea va fi, de fapt, un curs interactiv, pro bono, la scara întregii ţări. Explic toate motivaţiile şi intenţiile mele în scrisoarea pe care am adresat-o tatălui meu”, arăta Paleologu.
De asemenea, Paleologu vorbeşte şi despre un nou mod de a face politică arătând că „după preşedintele jucător şi preşedintele spectator, e nevoie, cred eu, de un preşedinte învăţător”.
Fostul președinte Traian Băsescu arăta că Theodor Paleologu ar putea să îi încurce pe Dan Barna și Călin Popescu Tăriceanu și să producă surpriza de a ajunge în turul doi unde oricine are șanse de victorie.
Theodor Paleologu a fost deputat din partea PDL între 2008 și 2012, iar între decembrie 2008 și decembrie 2009 a deținut funcția de ministru al Culturii. Înainte, a fost ambasador al României la Copenhaga, și ulterior la Reykjavík, dar a renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008.
Pe 3 februarie 2014, Paleologu a anunțat că a demisionat din PDL, iar în 2015 se alătura PNL de unde avea să fie exclus în iunie 2016 pentru critici la adresa conducerii.
În ianuarie 2013 a fondat Casa Paleologu, școală privată în cadrul căreia ține și găzduiește cursuri în domeniile umaniste.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 10 noiembrie, iar în cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește 50% + 1 din voturi, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 24 noiembrie 2019.
