Prin intermediul unui comunicat oficial de presă, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților își manifestă protestul față de proiectul de Ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022.
În motivarea oportunității implementării acestei modificări a normei, CNAS invocă, în principal, prevederile art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care, în esență, prevăd faptul că implementarea programelor naționale de sănătate se realizează prin unități de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, iar unitățile de specialitate ale furnizorilor privați de servicii medicale pot participa doar pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor publici de servicii medicale.
Ca urmare a ritmului scăzut de dezvoltare a sectorului public de sănătate, și având în vedere patologiile complexe incluse în programele naționale de sănătate, sectorul privat al furnizorilor de servicii medicale a realizat investiții importante în crearea unor structuri medicale care răspund nevoilor pacienților la standarde ridicate.
În timp, sectorul privat a ajuns să acopere o parte tot mai importantă din necesarul de servicii medicale. Astfel, furnizorii de servicii medicale din sectorul privat au atins un nivel semnificativ de dezvoltare și dețin o cotă de peste 42% din totalul personalului medical la nivel național, după cum urmează:
- furnizorii de servicii medicale clinice de specialitate reprezintă aproximativ 80%;
- furnizorii de servicii medicale paraclinice și imagistice reprezintă peste 80%;
- furnizorii de servicii medicale oncologice pentru diagnostic și tratament farmacologic reprezintă aproximativ 90%;
- furnizorii de servicii medicale oncologice prin radioterapie și medicină nucleară reprezintă peste 80%;
- furnizorii de servicii medicale de dializă reprezintă aproximativ 90%.
Comparație cu sisteme de sănătate din Europa
Pentru o comparație cu alte țări europene de referință, vă prezentăm următoarele date:
Germania – Cota de piață a furnizorilor privați în furnizarea serviciilor ambulatorii este de aproximativ 80–90% din activitatea medicală ambulatorie, iar ponderea furnizorilor de servicii medicale spitalicești depășește 70%.
Pacientul asigurat în sistemul public german poate alege între furnizori publici și privați, însă numai furnizorii privați acreditați și aflați în contract cu sistemul public sunt decontați de casa de asigurări. Dacă furnizorul privat nu face parte din rețeaua sistemului public de asigurări de sănătate, costul este suportat de pacient sau de asigurătorul privat.
În Germania nu există o regulă generală conform căreia spitalele private pot trata pacienți doar dacă spitalele publice nu mai au capacitate. Acestea sunt integrate în sistemul public și pot trata pacienți asigurați în mod obișnuit. Pacienții nu trebuie să demonstreze lipsa de capacitate a unui spital public pentru a beneficia de tratament într-o unitate privată contractată.
Franța – Serviciile medicale ambulatorii furnizate în sectorul privat reprezintă 80–90% din total, chiar dacă actele medicale sunt rambursate în principal de asigurarea publică de sănătate. Aproximativ 55% dintre unitățile spitalicești sunt private și dețin 20–25% din paturile de spital, în timp ce 45% sunt publice și dețin 75–80% din acestea.
Pacientul asigurat în sistemul public poate alege între furnizori publici și privați, iar serviciile sunt, în general, decontate de asigurarea publică în condițiile prevăzute de sistem. Sistemul francez este construit pe principiul libertății de alegere a pacientului.
Nu există condiționarea ca pacienții să fie tratați în spitale private doar în situația în care spitalele publice nu mai au capacitate. Asigurarea de sănătate decontează tratamentele atât în spitalele publice, cât și în clinicile private.
Anglia – În medicina ambulatorie (cabinete de medicină generală și de specialitate), se estimează că peste 80–90% dintre medici practică în structuri private, chiar dacă serviciile sunt rambursate în principal de sistemul public.
Modelul englez nu separă strict sectorul public de cel privat. Un pacient poate beneficia de servicii finanțate din fonduri publice atât într-un spital aflat în contract cu Serviciul Național de Sănătate (NHS), cât și la un furnizor privat acreditat și contractat de NHS, dacă serviciul respectiv intră în sfera dreptului de alegere al pacientului.
Sistemul este cunoscut sub denumirile de „patient choice” (alegerea pacientului) și „right to choose” (dreptul de a alege).
Spania – Sectorul privat gestionează aproximativ 48,2% din cheltuielile totale pentru sănătate, incluzând furnizorii de îngrijiri ambulatorii. Totodată, în sectorul privat se realizează aproximativ 41,6% din intervențiile chirurgicale, 33,6% din urgențe și aproape 30% din internările spitalicești.
Modelul spaniol este unul mixt, în care pacientul beneficiază de acces la un sistem public extins și are libertatea de a opta pentru furnizori privați atunci când dorește servicii mai rapide sau mai personalizate. Alegerea este determinată atât de preferințele pacientului, cât și de costurile și condițiile de acces ale fiecărui sector.
În Spania nu există condiționarea potrivit căreia pacienții pot fi tratați în spitale private doar dacă spitalele publice nu mai au capacitate.
Italia – În asistența medicală ambulatorie de specialitate (consultații, investigații, laboratoare, imagistică etc.), sectorul privat acreditat reprezintă aproximativ 59,7% din structurile furnizoare de servicii specializate. De asemenea, aproximativ 49% dintre spitalele integrate în sistemul național de sănătate sunt private acreditate și dețin aproximativ 20–21% din paturile de spitalizare.
În Italia, pacientul beneficiază dreptul de alegere a furnizorului de servicii medicale, inclusiv între sectorul public și sectorul privat acreditat, pentru serviciile acoperite de Serviciul Național de Sănătate (Servizio Sanitario Nazionale – SSN) și de programele naționale de sănătate. Alegerea se exercită în limitele rețelei de furnizori acreditați, ale contractelor regionale și ale disponibilității serviciilor, iar furnizorii privați acreditați sunt considerați parte integrantă a sistemului public de furnizare a asistenței medicale.
Având în vedere cele prezentate în acest comunicat, solicităm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să procedeze de îndată la:
1. Retragerea din transparență decizională a proiectului de Ordin pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022.
2. Convocarea principalilor actori interesați din sistemul de sănătate la o dezbatere pe tema în cauză și, totodată, refacerea încrederii tuturor în instituția CNAS și în echipa sa de conducere, încredere care, în opinia noastră, a fost afectată prin promovarea acestei inițiative.
3. Constituirea unui grup tehnic de dialog și lucru pentru identificarea unor soluții care să asigure continuitatea actului medical pentru pacienți, respectarea dreptului acestora de a-și alege furnizorul de servicii medicale, precum și asigurarea complementarității și predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale, atât publici, cât și privați.
