Datele aferente trimestrului I 2026, publicate de Institutul Național de Statistică, indică o deteriorare a activității din comerțul cu amănuntul, reflectată prin reducerea cifrei de afaceri totale și prin scăderea accentuată a segmentului produselor nealimentare.
Evoluția negativă a comerțului cu amănuntul generează efecte economice mai ample:
- încetinirea ritmului de creștere economică;
- reducerea contribuției consumului privat la PIB;
- diminuarea încasărilor bugetare din TVA și impozite;
- reducerea investițiilor private;
- creșterea riscului de insolvență în rândul IMM-urilor.
În perioada ianuarie–martie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% ca serie brută și cu 5,0% ca serie ajustată sezonier față de trimestrul I 2025. Evoluția negativă a fost determinată în principal de reducerea vânzărilor de produse nealimentare, care au înregistrat cea mai accentuată scădere.
Această evoluție are implicații directe asupra IMM-urilor, care dețin o pondere importantă în sectorul comerțului cu amănuntul și care sunt mai vulnerabile la fluctuațiile cererii, presiunile inflaționiste și creșterea costurilor operaționale.
1. Evoluția principalilor indicatori în trimestrul I 2026
Trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul I 2025:
- cifra de afaceri totală din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% (serie brută);
- în luna martie 2026 comparativ cu martie 2025, scăderea a fost de 3,2% ajustat sezonier.
Datele indică o diminuare a consumului populației, în special în segmentele neesențiale, pe fondul unei prudențe sporite a consumatorilor.
2. Evoluția pe segmente de activitate
a) Produse alimentare, băuturi și tutun
- scădere de 2,7% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
- scădere de 3,0% în martie 2026 față de martie 2025.
Deși segmentul alimentar este relativ stabil comparativ cu alte domenii, reducerea consumului indică presiuni asupra puterii de cumpărare a populației. Reducerea puterii de cumpărare determină orientarea consumatorilor către produse mai ieftine și promoții, iar micile magazine alimentare sunt afectate de concurența hipermarketurilor, creșterea costurilor de aprovizionare si reducerea marjelor comerciale.
b) Produse nealimentare – segmentul cel mai afectat
- scădere de 9,3% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
- scădere de 7,4% în martie 2026 față de martie 2025.
Aceasta scădere indică o reducere semnificativă a cheltuielilor discreționare ale populației. Bunurile nealimentare sunt considerate cheltuieli care pot fi amânate, iar sectoarele care se confruntă cu cele mai mari dificultăți includ serviciile și producția/distribuția de îmbrăcăminte și încălțăminte, mobilier, produse electrocasnice, articole de lux și produse pentru agrement.
c) Carburanți
- scădere de 2,5% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
- în martie 2026 s-a înregistrat totuși o creștere de 4,1% față de martie 2025.
Evoluția mixtă a acestui segment reflectă influența prețurilor la combustibili, care au inregistrat cea mai accentuată majorare în martie 2026 cu peste 20% față de prețurile din martie 2025, atingând maxime istorice de peste 10 lei/litru pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.
2. Impactul asupra IMM-urilor
a) Reducerea veniturilor și presiunea asupra lichidității
Scăderea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul afectează direct veniturile IMM-urilor, în special din comerțul nealimentar, care dispun de rezerve financiare limitate și sunt mai expuse riscurilor generate de scăderea vânzărilor.
Diminuarea încasărilor conduce la:
- dificultăți în acoperirea cheltuielilor fixe;
- presiuni asupra fluxului de numerar;
- întârzieri la plata furnizorilor;
- creșterea gradului de îndatorare pe termen scurt.
Acest context favorizează marile lanțuri comerciale cu putere mare de negociere față de furnizori și platformele online cu costuri operaționale reduse.
b) Reducerea investițiilor și amânarea extinderii activității
În condițiile unei cereri mai reduse și ale incertitudinii economice, multe IMM-uri vor adopta politici prudente de investiții, apelând la:
- amânarea modernizării spațiilor comerciale;
- reducerea investițiilor în digitalizare;
- limitarea deschiderii de noi puncte de lucru;
- diminuarea achizițiilor de echipamente și stocuri.
Pe termen mediu, această tendință poate reduce competitivitatea IMM-urilor în raport cu marile lanțuri comerciale.
c) Presiuni asupra ocupării forței de muncă
Scăderea vânzărilor poate determina întreprinderile mici să reducă costurile cu personalul, optând pentru:
- înghețarea angajărilor;
- reducerea programului de lucru;
- renunțarea la personal temporar;
- disponibilizări în sectoarele cele mai afectate.
Sectorul comerțului este unul dintre cei mai importanți angajatori pentru forța de muncă cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activității IMM-urilor poate avea efecte sociale semnificative.
”Adaptabilitatea, controlul costurilor și digitalizarea reprezintă factori esențiali pentru menținerea competitivității și sustenabilității IMM-urilor. Întreprinderile mici trebuie să își accelereze digitalizare prin dezvoltarea magazinelor online, utilizarea platformelor de livrare și investiții în marketing digital, acestea contribuind pe termen lung la creșterea rezilienței IMM-urilor”, a declarat dl. Florin Jianu, președintele IMM România.