Studiu Deloitte
Companiile din România sunt preocupate în principal de evoluția nefavorabilă a costurilor, în general, pe fondul scumpirii energiei și a materiilor prime pe plan internațional, de deficitul de forță de muncă și de contextul geopolitic, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 100 de directori financiari din țara noastră la finalul anului 2021. Cei mai mulți dintre respondenți au indicat că se așteaptă la creșterea costurilor cu transportul (92%), cu forța de muncă (89%) și cu finanțarea (75%). În ceea ce privește riscul geopolitic, el era perceput mai intens încă de la finalul anului trecut, în comparație cu anul anterior (25%, în creștere de la 19%). De asemenea, 44% dintre participanți erau optimiști cu privire la evoluția business-ului în perioada următoare, în ușoară scădere de la 50%, anul anterior.
În aceste condiții, atenția acordată costurilor rămâne o prioritate a acestui an pentru 29% dintre directorii financiari, urmată de identificarea modalităților de a extinde afacerea într-o perioadă de instabilitate crescută (20%), în timp ce digitalizarea se menține în topul priorităților pentru 11% dintre aceștia.
Conform percepției participanților la studiu, economia României și-a revenit în 2021, după șocul produs de pandemia de COVID-19, dar încă de la finalul anului au apărut semnale de încetinire pe fondul incertitudinilor cu privire la tensiunile geopolitice din Estul Europei, la evoluția pandemiei, dar și la creșterea prețurilor. Astfel, 90% dintre directorii financiari (comparativ cu 83% în anul precedent) se așteaptă la o accelerare a ratei inflației în 2022.
„Opiniile directorilor financiari sunt în concordanță cu contextul economic general valabil la finalul anului trecut, dominat de creșterea prețurilor la gaze naturale, energie electrică, dar și la alte materii prime și materiale, precum și a costurilor salariale. La toate acestea se adaugă, în prezent, preocupările legate de conflictul militar din Ucraina și, implicit, de impactul economic și social al acestuia. Deficitul de forță de muncă, în special de personal calificat, continuă să fie o preocupare pentru 69% dintre directorii financiari chestionați, acesta reprezentând principalul risc pentru dezvoltarea activității companiilor în 2022. În acest context volatil, 44% dintre directorii financiari erau, la sfârșitul anului trecut, optimiști cu privire la perspectivele de business, procent în scădere față de anul precedent. Rămâne de văzut cum va evolua această percepție în contextul tensiunilor geopolitice”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.
Aversiunea față de risc rămâne ridicată, mai arată studiul. Deși anul 2021 a consemnat redresarea economiei după scăderea înregistrată în primul an al pandemiei, procentul companiilor dispuse să își asume riscuri de business mai mari a crescut cu doar două puncte procentual, de la 16% la 18%. Atitudinea este similară cu a celor din Europa Centrală, unde majoritatea directorilor financiari chestionați (71%) susțin că anul acesta nu ar fi unul potrivit pentru asumarea unor riscuri suplimentare.
Companiile din majoritatea sectoarelor consideră că perioada actuală este extrem de volatilă. Cei mai optimiști sunt cei din tehnologie, media și comunicații și cei din construcții, cu 25% dintre respondenți care susțin că 2022 ar fi potrivit pentru asumarea unor riscuri mai mari. Cu toate acestea, directorii financiari estimau nivelul de incertitudine ca fiind normal și ridicat în 2022 (96%). În Europa Centrală, 50% dintre directorii financiari au raportat un nivel al incertitudinilor externe peste normal.
Studiul Deloitte CFO Survey România este realizat pe baza unui sondaj derulat la finalul anului 2021, astfel că reflectă percepția respondenților din perioada anterioară conflictului militar din Ucraina. Răspunsurile obținute pe plan local sunt comparate cu cele agregate colectate la nivelul Europei Centrale, de la peste 600 de directori financiari din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.