Companiile din România au redus termenele de plata, iar punctualitatea plăților efectuate de români este în creștere.
Punctualitatea plăților efectuate de români este într-o ușoară creștere față de 2018, în prezent, 81% din facturi fiind plătite la timp, față de 74% în anul precedent.
Termenele de plată acordate pentru plata facturilor au fost reduse în 2019 față de 2018, de la 31 la 29 de zile, cu toate acestea însă, comportamentele de plată ale consumatorilor români s-au îmbunătățit, în prezent având o medie de patru din cinci facturi plătite.
Însă, atunci când apar întârzieri, companiile românești trebuie să aștepte în medie 18 zile pentru a obține plata, această perioadă de așteptare fiind peste media din alte țări din Europa de Est. Printre principalele cauze se numără lipsa lichidităților sau supraîndatorarea consumatorilor.
În 2019 comportamentul de plata al românilor în ceea ce privește plata la timp a facturilor a crescut față de 2018. În prezent, 81% din facturi sunt plătite la timp, față de 74% în anul precedent în ciuda reducerii termenelor de plata pentru persoane fizice (B2C) de la 31 de zile în 2018 la 29 de zile în 2019. Chiar și în aceste contex, companiile românești oferă termene mai avantajoase de plata față de media Europei de Est.
Acestea sunt câteva dintre informaţiile furnizate de studiul EOS, intitulat „Comportamente de plată europene 2019”, realizat de către institutul independent de cercetare al pieţei Kantar Infratest. În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3400 de companii din 17 ţări europene cu privire la comportamentele de plată locale. Studiul își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene.
Practici de plată
În Europa, în ansamblu, s-au înregistrat evoluții pozitive în ultimii ani în comportamentele de plată ale clienților B2C și B2B. În medie, patru facturi din cinci în Europa de Est sunt plătite în termenul de plată. În Europa de Vest, proporția este chiar mai mare, la 83%. Faptul că din nou companiile europene și-au redus condițiile de plată, poate fi văzut că unul dintre principalele motive ale acestei dezvoltări pozitive. În prezent, companiile acordă consumatorilor, în medie cu o zi mai puțîn pentru a-și plăti facturile în termenul stabilit de plată, față de perioada anterioară.
Motive pentru comportamentul de plată defectuos
În ceea ce privește nivelul de creanțe neîncasate, acesta rămâne același că în 2018, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparație, nivelul mediu de creanțe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (74%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (67%). În ceea ce îi privește pe clienții B2C (persoane fizice), aceștia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditățile (70%) și supraîndatorării (54%).
Consecințe ale comportamentului de plată neadecvat
Chiar și o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Așa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăților, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (63%), probleme cu fluxul de numerar (44%) și creșterea dobânzilor (38%).
Nu în ultimul rând, 15% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăților întârziate și neplăților s-au simțit vulnerabile și și-au simțit existența amenințată.
Utilizarea eficientă a colectării de creanțe
În Europa de Est patru din zece companii colaborează cu furnizori externi de management al creanțelor. În România, aproximativ 47% din companii apelează la soluții de factoring. În 2019, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le-a returnat companiilor aproape 5% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și plăti propriile datorii și facturi (58%), în timp ce 55% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Această înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă.
„Colectarea de creanțe are, de regulă, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care această îl joacă în economie nu este foarte vizibil. În ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiază semnificativ de pe urmă să, deoarece lichiditățile returnate unei companii că rezultat al colectării de creațe contribuie la creșterea investițiilor sau la crearea de noi locuri de muncă într-o sicietate,” afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI România.
După cum rezultă din studiu, la întrebarea „Companiile de colectare a creanțelor promovează un bun comportament de plată în societate”, 49% dintre companiile românești respondente au fost total de acord cu această afirmație, ceea ce face ca România să fie cea mai optimistă țară din Europa de Est cu privire la efectele pozitive pe care colaborarea cu furnizorii de servicii de colectare a datoriilor le-ar putea avea asupra comportamentului de plată.
În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanțe, doar una din trei companii chestionate din România chestionate își administrează creanțele exclusiv intern restul apelând la colaborare cu furnizori externi de colectare a creanțelor.
„Creanțele reprezintă un real risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialiști în colectarea de creanțe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichiditățile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.
Tendințe în comportamentul de plată
În ciuda tendinței pozitive a comportamentelor de plată, companiile europene privesc între timp sceptic spre viitor. Doar 22 % din companii, versus 24 % în 2018. se așteaptă la o îmbunătățire semnificativă a comportamentelor de plată în următorii doi ani. Pe de altă parte, 15% dintre cei chestionați se așteaptă că lucrurile să se înrăutățească; cu două procente mai mult față de anul precedent. În Europa de Vest, companiile din Germania și Marea Britanie sunt pesimiste ceea ce privește viitorul.
În România, aproximativ 17% din companii cred în îmbunătățirea comportamentelor de plata și doar 11 % – versus 25% media europeană, se așteaptă la o înrăutățire.
Studiul EOS „Comportamente de plată europene”
În primăvara anului 2019, institutul independent de cercetare a pieţei Kantar a intervievat 3200 de companii din 17 țări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul EOS, intitulat „Comportamente de plată europene 2018”, își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene. 200 de companii din Marea Britanie, Spania, Franța, Danemarca, Grecia, România, Rusia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croația, Belgia, Elveția, Cehia și Germania au răspuns la întrebări despre propriile experiențe legate de plata facturilor, precum și despre procesul de management al creanțelor și cum este acesta gestionat.
