Cu două luni înainte de alegerile europene, un sondaj realizat de Harris Interactive arată că cetățenii europeni doresc o reglementare mai riguroasă a giganților din tehnologie precum Google și Facebook. În cadrul studiului, au fost chestionate 6.600 de persoane din Franța, Germania, Polonia, Spania, Italia, Republica Cehă, Grecia și România.
Sondajul indică faptul că majoritatea europenilor consideră că în ultimul mandat al Parlamentului nu au fost luate suficiente măsuri pentru a reglementa practicile giganților din tehnologie. Înaintea votului crucial a Directivei UE privind Drepturile de Autor, respondenții ar dori ca UE să faciliteze garanții, astfel încât companiile de tehnologie dominante să plătească corect creatorii de conținut atunci când creațiile lor sunt utilizate pe platformele online.
Europenii doresc ca instituțiile Uniunii Europene să intervină.
64% dintre europenii chestionați consideră că în ultimii 5 ani Uniunea Europeană nu a luat suficiente măsuri pentru a reglementa puterea giganților americani din tehnologie.*
Acesta este un mesaj puternic pentru politicienii europeni, cu două luni înainte de alegerile parlamentare. Dezbaterea asupra giganților din tehnologie se intensifică în jurul noțiunilor de fake news, a dominanței pe piață – directiva privind drepturile de autor care reglementează distribuția conținutului pe platformele mari face parte din aceasta – precum și impozitul pe venit planificat la nivel național și european.
Europenii sunt convinși că giganții americani din tehnologie nu sunt corecți.
74% dintre europeni cred că atunci când companiile gigant din tehnologie vorbesc despre un subiect, fac acest lucru pentru a-și proteja propriile interese economice, mai degrabă decât interesul public.
Utilizarea infrastructurii lor masive de comunicații pentru propria agendă comercială și politică, și milioanele de dolari pe care îi cheltuiesc pentru a-și apăra pozițiile, pare să fi condus europenii să considere că marii jucători din tehnologie nu sunt nici neutri, nici altruiști.
Europenii ar dori să vadă că artiștii și creatorii obțin acorduri mai bune pentru distribuirea conținutului lor pe internet.
80% dintre europeni sunt în favoarea normelor de implementare ale Uniunii Europene pentru a garanta remunerarea artiștilor și creatorilor de conținut pentru distribuirea conținutului lor pe platformele de internet.
Rezultatele sondajului arată că europenii se preocupă ca autorii de conținut să fie plătiți corect de platformele online mari. Cu o săptămână înainte de votul referitor la Directiva UE privind drepturile de autor, aceștia trimit un mesaj puternic membrilor din Parlamentul European, care vor decide în curând soarta unei directive privind drepturile de autor, pe care giganții din tehnologie încearcă vehement să o blocheze.
Acest lucru subliniază sentimentul că platformele mari preiau aproape întreaga valoare de pe piață. Este corect ca această valoare să fie împărtășită cu milioanele de creatori de conținut europeni a căror activitate este distribuită online, generând profituri pentru platformele mari.
Un vot asupra textului final al directivei europene privind drepturile de autor va avea loc în cursul sesiunii plenare din 25-28 martie a Parlamentului European. Directiva privind drepturile de autor s-a îmbunătățit în decursul procesului legislativ de aproape trei ani, cu câteva compromisuri și garanții integrate pentru cetățenii UE.
Textul vizează reechilibrarea relațiilor economice dintre platformele puternice precum YouTube, Facebook și Google News, pe de o parte, și pe de altă parte, artiștii, editorii de presă și alți creatori al căror conținut fac ca aceste platforme să aibă succes. Directiva privind drepturile de autor oferă de asemenea, certitudine juridică pentru comunitatea creatoare și pentru întregul sector cultural, prin asigurarea unui acces mai larg la materiale educaționale, procesarea de texte și date, și garanții contractuale mai bune pentru o remunerare echitabilă.
Despre metodologia studiului: Studiul a fost efectuat online între 15 și 22 februarie 2019, pe un eșantion de 6.600 de persoane reprezentative, cu vârsta de minimum 18 ani, din Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, România și Spania. Studiul derulat în România a fost efectuat în aceeași perioadă, pe același criteriu de vârstă, pe un eșantion de 800 de persoane reprezentative pentru populația română.
