Al.Florin Țene
Constantin Cubleșan (n. 16 mai 1939, Cluj) este una dintre personalitățile complexe ale literaturii române postbelice, activând deopotrivă ca prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar. Opera sa, diversă și temeinic articulată, reflectă o remarcabilă fidelitate față de valorile autentice ale culturii române, dar și o profundă înțelegere a spiritului transilvănean.
Născut într-o familie de învățători, fiu al lui Grigore și al Iolandei Cubleșan (n. Popa-Zaharonski), Constantin Cubleșan a beneficiat de o educație riguroasă, care i-a cultivat de timpuriu respectul pentru carte și tradiție. După studiile liceale la Huedin și Cluj (Liceul de Băieți nr. 2), urmează cursurile Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, secția limba rusă, obținând licența în 1959.
Doctoratul, obținut în 1982 cu teza Opera literară a lui Delavrancea, confirmă orientarea sa spre critica istoric-literară, dar și preocuparea pentru marile modele canonice ale literaturii române.
Activitatea sa profesională este una diversă: reporter și redactor la Radio Cluj (1959–1962), apoi la revista Tribuna (1962–1972), unde s-a afirmat ca un cronicar atent al vieții teatrale și literare. A fost redactor-șef al Editurii Dacia (1972–1980), director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1980–1987) și redactor-șef adjunct al revistei Steaua (1988–1999). Din 1991, a desfășurat o amplă activitate universitară la Cluj și Alba Iulia, unde a fost profesor de Teoria literaturii și Estetică generală, devenind și conducător de doctorat.
În 2004, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A – „Literatură”, o recunoaștere a contribuției sale esențiale la cultura națională.
Constantin Cubleșan a debutat în 1956 cu poezii publicate în ziarul Făclia, iar primele sale încercări literare au fost sprijinite de profesorul I.D. Sârbu și de A.E. Baconski. A publicat ulterior poezie, proză, dramaturgie și critică literară, consolidând o operă de mare întindere, caracterizată prin echilibru stilistic și luciditate intelectuală.
În proză, Cubleșan a abordat teme morale și existențiale, explorând dilemele conștiinței umane și complexitatea realității cotidiene. Volumele sale se remarcă printr-o analiză psihologică rafinată și printr-o viziune lucidă asupra lumii contemporane.
Ca dramaturg, Cubleșan a impus un stil realist, dar nu lipsit de dimensiune simbolică, apropiindu-se de tradiția teatrului de idei. Piesele sale relevă preocuparea pentru conflictul interior și moral, pentru tensiunile dintre individ și societate.
Poezia lui Cubleșan se definește printr-o tonalitate reflexivă și printr-o retorică a meditației, în care discursul liric se împletește cu o sensibilitate intelectuală, specifică spiritului ardelean.
Cea mai solidă contribuție a sa rămâne însă cea critică. Studiile dedicate lui Delavrancea, Rebreanu, Sadoveanu, Baconsky sau Teodor Mazilu demonstrează un efort constant de reevaluare a valorilor canonice și de contextualizare a literaturii române în spațiul european.
Prin activitatea sa de editor la Dacia și Steaua, Cubleșan a influențat direcțiile culturale din Cluj, afirmându-se ca o voce echilibrată și exigentă în dezbaterile literare.
Critica literară îl consideră pe Constantin Cubleșan un „constructor de punți între tradiție și modernitate”, un spirit analitic, dar și un scriitor de vocație autentică.
Ion Vlad a remarcat „rigoarea filologică și echilibrul moral al demersului său critic”.
Ion Pop a evidențiat „capacitatea de a restitui literatura română în complexitatea ei, dincolo de prejudecățile de epocă”.
Al. Florin Țene îl numește „un clasic al spiritului ardelenesc, pentru care cultura este o formă de conștiință și de moralitate”.
Prin bogăția operei sale, Cubleșan se înscrie în linia marilor intelectuali ardeleni, alături de D.D. Roșca, Liviu Rusu sau Ion Vlad, reprezentând o conștiință critică și un model de profesionalism literar.
Constantin Cubleșan reprezintă o conștiință literară de prim rang, a cărui operă îmbină vocația creatoare cu rigoarea critică. Prin activitatea sa universitară, editorială și literară, el a contribuit decisiv la configurarea unui climat cultural de autentică valoare, fiind una dintre personalitățile definitorii ale literaturii române contemporane din spațiul transilvănean.
Bibliografie selectivă
- Cubleșan, Constantin. Opera literară a lui Delavrancea. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1983.
- Cubleșan, Constantin. Rebreanu – între viață și operă. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1986.
- Cubleșan, Constantin. Convorbiri teatrale. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1997.
- Cubleșan, Constantin. Sadoveanu – între mit și istorie. Cluj-Napoca: Editura Limes, 2002.
- Cubleșan, Constantin. Lecturi infidele. Cluj-Napoca: Editura Limes, 2007.
- Cubleșan, Constantin. File de jurnal. Cluj-Napoca: Editura Limes, 2010.
- Cubleșan, Constantin. Scriitori români contemporani – eseuri critice. Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2015.
Note critice
- Ion Vlad, Panorama literaturii clujene contemporane, Ed. Dacia, Cluj, 1985, p. 214.
- Ion Pop, Spiritul critic transilvănean, Ed. Echinox, Cluj, 1999, p. 127.
- Al. Florin Țene, „Constantin Cubleșan – un clasic viu al spiritului ardelean”, în Curierul Literar și Artistic, nr. 4/2019.
- Florin Faifer, „Criticul și morala lecturii”, în Steaua, nr. 6/2005, p. 33–35.
