Liliana Moldovan
Legați prin afinitatea profesională și culturală pentru jurnalismul de calitate Al. Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor din România și Florin Țene Jr. sunt autorii recentului volum „Îndrumător pentru tinerii ziariști”. Titlul cărții apărute la editura Napoca Star în 2025, reflectă cât se poate de clar conținutul acestei lucrări de specialitate prin care autorii doresc să ofere un cadru metodologic, explicit formulat, necesar pentru îndrumarea tinerilor ce se află sau doresc să pășească în alambicata și controversata lume a presei.
Fără a oferi prea multe detalii referitoare la tematica abordată și stilul de redactare al fiecărui capitol, mă voi rezuma, în scurtul meu comentariu, la relevarea faptului că lucrarea nu are pretenții academice dar își păstrează latura educativă prin faptul că este bine structurară, oferind informații lămuritoare privind definirea meseriei de jurnalist, relația ziaristicii cu literatura, filosofia și psihologia. În capitolele cărții, autorii se referă la diferența dintre presa tipărită și mass-media, la asemănările și deosebirile, dintre jurnalismul de investigație, jurnalismul social-politic și reportajul ridicat la rang de artă literară. Iar, în „Cuvântul înainte” aceștia atrag atenția că „Îndrumarul” este „o pledoarie pentru integritate, pentru rigoare și pentru noblețea unei profesii chemate să slujească adevărul și să contribuie la consolidarea conștiinței civice”. Anunțând, încă de la primele pagini, existența unui puternic strat deontologic prezent în fiecare capitol al cărții, scriitorii, Al. Florin Țene și Florin Țene Jr., punând accentul pe dimensiunea etică a actului jurnalistic, insistă asupra faptului, că într-o societate în care informația joacă un rol fără precedent, jurnalistul este un mediator între evenimentele relatate și opinia publică, așa cum se stipulează și în „Codul Deontologic al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR)”.
Remarc, în acest context, preocupările autorilor pentru delimitarea domeniului jurnalismului cultural și interesul pentru stabilirea atribuțiilor editorialistului, redactorului-șef și secretarului de redacție. De asemenea, se subliniază necesitatea înțelegerii profesiei de jurnalist ca act vocațional care depășește rutina și pragmatismul specific simplului proces de transmitere a unei informații sau de relatare a unui eveniment. Jurnalistul asumat, nu se mulțumește cu relatarea seacă a faptelor, acesta explică, argumentează și empatizează fiind atent să nu mutileze adevărul formulându-și gândurile în așa fel încât să respecte principiile deontologiei jurnalistice și să păstreze echilibrul între adevărul și spectaculozitatea relatărilor.
În nenumărate interviuri, în comunicările susținute la diferite conferințe și reuniuni profesionale, Prof. Univ. Dr. Ilie Rad a atras atenția, pe de o parte, asupra pericolului marginalizării transmiterii informațiilor autentice în favoarea știrilor care șochează și promovează iraționalul. Această tendință este valabilă, consideră universitarul clujean și în cazul ziarelor și revistelor culturale, din mediul online sau tipărit, destinate unui public exclusivist, exigent și educat, ce preferă teme de analiză referitoare la domeniul artelor și la sfera literaturii contemporane. Pe de altă parte, abordările jurnalistice referitoare la evenimentele de factură artistică și culturală își extind aria de adresabilitate și își diluează caracterul specific, astfel încât, mediatizarea lor devine dependentă de cerințele publicului, de criteriile comerciale și de diverși algoritmi de vizibilitate.
În concluzie, redefinirea standardelor comunicării jurnalistice este necesară și firească, dar așa cum subliniază autorii acestui „Îndrumător pentru tinerii ziariști” reîntoarcerea la principiile de bază ale eticii jurnalistice, cunoașterea valorilor care guvernează practica jurnalistică din toate timpurile rămân condiții esențiale pentru livrarea unui conținut jurnalistic autentic, conceput cu responsabilitate și cu respect pentru libertatea cuvântului, pentru informare onestă conformă cu așteptările publicului.
