Propunerile de la Forumul Copiilor, înaintate autorităților
Amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator, excluderea din grup, izolarea socială sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România.
Timp de două zile, cei 100 de copii participanți la Forumul Copiilor, din 14 județe și din București au analizat cauzele pentru care bullyingul încă este prezent în școli și au identificat soluții pe care le-au prezentat, astăzi, 3 iunie, autorităților.
”Considerăm că principala problemă o reprezintă lipsa relațiilor sănătoase dintre copii, profesori și părinți. În opinia noastră, bullyingul este problema copiilor, dar responsabilitatea adulților, de aceea avem încredere că veți lua în considerare propunerile noastre”, au spus copiii la întâlnirile cu reprezentanții autorităților: Ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, Ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rafila, Președintele Comisiei pentru Învățământ din cadrul Senatului, doamna Monica Anisie și Consilierul de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, doamna Maria Mădălina Turza.
Iată ce propuneri au copiii:
PRIORITIZAREA MĂSURILOR CARE CONTRIBUIE DIRECT LA ÎMBUNĂTĂȚIREA CLIMATULUI ȘCOLAR:
Dorim să preîntâmpinăm situațiile în care copiii sunt educați sau sunt supravegheați de persoane care au comportamente nepotrivite pe care copiii le-ar putea prelua sau care îi pot afecta. De aceea credem că recrutarea profesorilor trebuie să se facă având la bază inclusiv criterii care țin de sănătatea emoțională.
Crearea de programe pentru starea de bine a profesorilor. Considerăm că și profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu cel pe care îl are consilierul școlar în relație cu copiii. Ne dorim ca profesorii să aibă posibilitatea de a apela gratuit la un psiholog pentru un număr de câteva ședințe pe perioada unui an școlar.
Vrem să existe evaluări periodice ale profesorilor, evaluări reale, independente și care să nu fie corelate cu gradele didactice.
Ne dorim mai mulți consilieri școlari, fără alte atribuții administrative și fără normă didactică.
Sisteme de raportare anonimă a abuzurilor sau situațiilor de bullying, pentru că experiența ne-a arătat că modul actual de raportare duce la etichetare, victimizare și uneori la noi abuzuri.
Ne dorim să avem ocazia să ne exprimăm și să ne cunoaștem mai bine cu profesorii, să împărtășim și alte experiențe care să ne dea ocazia să dezvoltăm relații deschise, în afara orelor de curs.
Recunoaștere publică a școlilor preocupate de starea de bine a întregii comunități educaționale (elevi, profesori, părinți) și a profesorilor care se implică activ și au rezultate în prevenirea situațiilor de bullying.
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTULUI LA PARTICIPARE REALĂ A COPIILOR:
Vrem să fim întrebați și ascultați în mod real înainte de a se face schimbări care ne afectează direct, de exemplu: modificarea structurii anului școlar, modul de organizare a orelor, metodele de evaluare folosite, includerea de noi materii etc.
Ne dorim cursuri sau workshopuri în care să învățăm cum se realizează o evaluare utilă și cum putem comunica feedback către profesori astfel încât să fie luat în considerare și să se regăsească în modul în care se desfășoară orele ulterior.
Respectarea legislației de către școli și asigurarea reprezentării autentice a elevilor în toate problemele care îi privesc, inclusiv o reprezentare mai largă în consiliile de administrație sau în grupurile de acțiune antibullying.
Motivarea elevilor și asigurarea de modalități de participare activă pentru un număr cât mai mare de copii, existând în școli un tipar prin care câțiva colegi ajung să ne reprezinte în mai toate proiectele sau grupurile în care avem dreptul să participăm.
COLABORAREA DINTRE GUVERN, MINISTERE ȘI ORGANIZAȚII PENTRU CA ȘCOLILE SĂ DEVINĂ COMUNITĂȚI EDUCAȚIONALE SIGURE:
Ne dorim ca educația să fie prioritară pentru guvern și să fie alocate bugete care să permită formarea profesorilor sau a voluntarilor (elevi mai mari ca vârstă). Cei instruiți să poată organiza în școli activități interactive prin care să devenim mai conștienți despre cum să ne comportăm pentru a nu discrimina, a nu jigni sau a nu exclude colegi.
Să existe campanii și programe naționale care cultivă empatia, adresate copiilor, profesorilor și părinților, prin mijloace potrivite și cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.
Găsirea de soluții pentru ca atât copiii cât și părinții să își poată petrece mai mult timp împreună (de ex: Ziua familiei – zi liberă, spații publice potrivite pentru activități sportive sau recreaționale pentru copii și părinți).
Identificarea și bugetarea programelor de pregătire pentru părinți, adaptate etapei de dezvoltare în care se află copilul.
Posibilitatea de a apela la consiliere și de a primi materiale informative privind educația pozitivă sau educația pentru sănătate (sănătate emoțională, sănătatea relațiilor, prevenirea comportamentelor nesănătoase sau riscante).
Intervenții prompte prin colaborarea dintre instituții care să le arate elevilor că abuzurile și violența de orice fel, inclusiv bullying, nu sunt tolerate.
În analiza dată publicității de Salvați Copiii, la 1 iunie 2022, se arată că 1 din 2 copii este expus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emotional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Conform anchetei sociologice derulate de Salvați Copiii în 2017, anual, 400.000 de copii sunt angrenați în forme variate de bullying/cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenței fizice, iar alți 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, amenințare. Violența este prezentă în viața copiilor din România și comportamentele de bullying sunt o oglindă a comportamentelor violente ale adulților în relație cu copiii.
Forumul Național al Copiilor a debutat încă din anul 2000, ca o componentă a programelor educative în domeniul Drepturilor Copilului din nevoia de a asigura exercitarea dreptului la opinie și participare pentru toți copiii. A devenit un exemplu de bune practici pentru alte organizații și instituții care promovează dreptul copiilor la participare și, de asemenea, a fost prezentat Comisiei Europene ca instrument de consultare a copiilor cetățeni europeni.
În cele 21 de ediții desfășurate au fost implicați peste 8000 de copii și voluntari din întreaga țară, inclusiv copii cu dizabilități, copii refugiați, copii de etnie romă sau aparținând categoriilor vulnerabile. Anual, au fost abordate subiecte de interes pentru copii, precum: drepturile copilului, violența în școli, accesul la servicii de sănătate și consiliere, lipsa accesului la educație pentru sănătate ori asistență medicală, traficul de copii, exploatarea prin muncă, sărăcia educațională, educația emoțională etc. Evenimentul a adus împreună copii și autorități relevante, oferind posibilitatea unui dialog structurat care să genereze recomandări concrete în sprijinul soluționării problemelor identificate de copii.
Ediția a XXII-a a Forumului Național al Copiilor este organizată în cadrul programului Alegeri Sănătoase, program susținut de Kaufland România încă din 2017.
