Având în vedere deficitul bugetar înregistrat pe trim. I, politicienii, în special cei de stânga, se gândesc din ce în ce mai mult la introducerea cotei progresive, iar unul dintre argumentele în favoarea introducerii acestei cote este acela că oricum nu mai avem o cotă unică, deoarece impozitul pe profit este de 16%, pe dividende de 8%, pe veniturile din salarii de 10%, avem mai multe cote de TVA, de la 0% la 19%. Pe de o parte este adevărat, dacă o luăm strict etimologic, cotă unică ar însemna să avem aceeași cotă, indiverent de tipul veniturilor. Dacă, însă, o luăm pe tipuri de venituri, atunci avem, totuși cotă unică, astfel: impozitul pe profit este pentru toată lumea, indiferent de mărimea profiturilor, 16%, impozitul pe veniturile din salarii și activități independente, indiferent de mărimea acestora, este de 10%, pe dividende este de 8% etc. Deci este, totuși, cotă unică, depinde de cum interpretăm sau mai bine zis, din ce unghi privim cota! O altă problemă care se ridică este aceea asupra căror venituri se va aplica, dacă se va accepta aceasta, cota progresivă: doar asupra veniturilor din salarii, iar aici, a acelora din sectorul bugetar sau a tuturor salariilor sau asupra tuturor veniturilor, cu alte cuvinte, asupra veniturilor globale, așa cum am avut până în 2005? Pentru că un impozit pe venitul global este un impozit care va duce la multă birocrație, dar și la costuri suplimentare de administrare, ca să nu mai spunem că va însemna și o inhibare a investițiilor, mai ales că în Bulgaria și Ungaria există o cotă unică de 10%, respectiv 9%, țări cu care România se află în concurență pentru atragerea de investiții străine. Știm asta pentru că am avut impozit pe venitul global în perioada 2000-2004, cu 5 praguri de impozitare progresivă, de la 18% până la 40%. Dar știți cine a susținut prima dată introducerea cotei unice? Guvernul de stânga din perioada 2000-2004 al lui Adrian Năstase, prin ministrul finanțelor Mihai Tănăsescu, introducerea realizându-se în 2005 cu un guvern de dreapta! Și mai apare un aspect: introducerea unui sistem progresiv de impozitare ar trebui, așa cum este în țările pe care le evocăm atunci când susținem acest tip de impozitare, să vină la pachet cu un sistem de deductibilități pentru contribuabil, referitor la costurile cu educația copiilor, cu sănătatea etc.
Oricum, chiar dacă am accepta că este necesar să se introducă un sistem progresiv de impozitare, acest lucru nu se poate realiza peste noapte, tocmai din cauza complexității acestuia, dacă ne gândim la impozitarea tuturor veniturilor din toate sursele. Dacă însă ne gândim ca în prima fază să se impoziteze progresiv doar veniturile din salarii, atunci această trecere se poate face relativ ușor, dar și asta doar la locul de muncă de bază, dacă un angajat are mai multe joburi se complică lucrurile.