Beatrice Spătaru (gds.ro)
Pe măsură ce societatea se digitalizează, apar tot mai multe posibilități pentru consumatori să acceseze diverse servicii exclusiv online, iar cele financiare sunt printre cele mai ofertate pe internet, mai ales de când pandemia ne-a făcut să ne supunem unor reguli de distanțare. Rezolvăm totul din fața ecranului calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, fără a mai face nici măcar un drum la bancomat să ridicăm banii cash: primim banii online și îi cheltuim la fel, făcând diverse achiziții de bunuri sau plăți pentru servicii, direct pe internet.
În cazul în care avem nevoie urgentă de lichidități, putem apela la o paletă largă de credite rapide, vândute pe site-ul băncilor sau ale instituțiilor financiare non-bancare. Putem chiar să cumpărăm acum și să plătim mai târziu (buy now, pay later – BNPL), prin facilități de plată puse la dispoziție chiar de site-ul de pe care facem shopping online.
Uneori, însă, nota de plată vine destul de piperată, încărcată cu tot felul de taxe și comisioane
Uneori, însă, nota de plată vine destul de piperată, încărcată cu tot felul de taxe și comisioane despre care nu suntem convinși că am aflat în momentul în care am ales să facem creditul online sau să plătim în rate direct la comerciant bunurile achiziționate. Înțelegem, un pic cam târziu, că undeva este o problemă, că nu am înțeles prea bine cum funcționa creditul sau ce anume ne obligăm să plătim pentru sumele luate cu împrumut. Ne simțim dezorientați, pentru că uneori este greu să descoperim unde anume am descărcat contractul dintre noi și creditor.
Alteori pierdem câteva ore încercând să calculăm dobânda anuală efectivă, pentru că nu găsim detaliate toate clauzele cu costurile într-un singur loc: ba le găsim prin termenii și condițiile de afaceri acceptate fără să le fi citit măcar, ori în lista de tarife și comisioane. Iar când am văzut prima oară pe ecran anunțul publicitar părea atât de limpede:” Poți lua credit online rapid de maxim 100.000 de lei cu dobândă fixă de 8%. Aprobare rapidă, în cel mult o oră, fără drumuri la sucursală!”. Abia acum, când încerci să descifrezi factura primită prin email, te uiți din nou pe site-ul cu pricina și îți dai seama că nu scrie explicit nicăieri dacă procentul de dobândă este cel anual sau pe altă perioadă de timp, în schimb vezi că beneficiai de acea dobândă doar dacă îți încasai veniturile la banca respectivă, de exemplu.
Dar pe piața creditelor rapide operează nu doar bănci ci și o multitudine de noi participanți, precum FinTech-urile, care se plasează la frontiera dintre serviciile digitale și serviciile financiare, iar extinderea lor este de nestăvilit, aparent ca urmare a îndeplinirii unor nevoi ale consumatorilor.
Autoritățile de protecție a consumatorilor din 15 state au participat la o acțiune de „mini-măsurare” a site-urilor care vând produse de creditare
Creditul de consum online este o piață în creștere accentuată, iar impactul crizei COVID-19 nu va face decât să sporească cererea de soluții rapide de creditare. Pentru a monitoriza și a preveni proliferarea practicilor neloiale în sectorul creditului de consum, autoritățile de protecție a consumatorilor din 13 state membre și din două țări ale Spațiului Economic European au participat la o acțiune de „mini-măsurare” a site-urilor web care promovează și vând produse de creditare.
Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat săptămâna trecută rezultatele unei verificări („sweep”) făcute la nivelul UE în 2020 a site-urilor web cu privire la recenziile online ale consumatorilor și la creditul de consum. Această acțiune „sweep” este o măsurătoare făcută în urma unui set de verificări efectuate simultan pe site-uri, pentru a identifica încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor într-un anumit sector.
Obiectivul principal al acțiunii a fost verificarea pe diferite dispozitive tehnice (PC, tablete, smartphone-uri), pentru a vedea dacă comercianții respectă normele Uniunii Europene privind consumatorii referitoare la informațiile standard oferite în publicitatea online pentru creditul de consum. S-a evaluat și dacă prezentarea generală a ofertelor de credit de consum poate induce în eroare consumatorii și dacă nu cumva ofertele exploatează în mod agresiv vulnerabilitățile acestora.
Au fost verificate în total 118 site-uri web și, în 42 de cazuri (36%), site-urile respective au fost semnalate pentru potențiale nereguli față de legislația UE privind protecția consumatorilor. Autoritățile naționale participante vor urmări la rândul lor cazurile semnalate, putând dispune pe baza normelor din legislația statelor lor acțiuni suplimentare de control și aplicarea de măsuri de corectare a deficiențelor.
Iată ce includ unele dintre constatările evaluării făcute de Comisia Europeană:
În 35 de cazuri din 118 (30%), publicitatea pentru creditul de consum, care indică o rată a dobânzii sau orice alte cifre referitoare la costul creditului, nu a inclus toate informațiile standard pentru consumatori prin intermediul unui exemplu reprezentativ, într-un mod clar, concis și care să iasă în evidență, conform cerințelor Directivei privind creditul de consum.
Pentru site-urile web verificate cu oferte dedicate afișării pe smartphone-uri (27 din 118), rata de încălcare suspectată a fost mai mare decât media în mini-sweep (36%) și a ajuns la 44% (12 din 27). În majoritatea cazurilor, presupusa neregulă semnalată de autorități se referă la informațiile standard din publicitate (în 10 din 12 cazuri).
În 29 de cazuri din 85 de site-uri web ale creditorilor verificate (34%), statele membre au menționat că, pe baza informațiilor de pe site-ul web al creditorului, nu era clar cum se efectuează evaluarea bonității, inclusiv informațiile privind datele personale utilizate în acest scop și posibila utilizarea a tehnicilor de inteligență artificială (machine- learning) pentru determinarea capacității de rambursare a creditului.
În 8 din 17 produse pe care statele membre le-au identificat ca fiind costuri ridicate pe termen scurt, site-urile web/anunțurile respective au fost semnalate pentru a se face investigații suplimentare pentru posibile nereguli. În marea majoritate a acestor cazuri, acest lucru se datorează faptului că informațiile standard necesare informării prin publicitate nu au fost prezentate printr-un exemplu reprezentativ într-un mod clar, concis și care să iasă în evidență.
În scopul acestei activități coordonate, autoritățile participante au convenit să califice creditul de consum ca având un cost ridicat pe termen scurt dacă produsul îndeplinește următoarele condiții cumulative:
1) sume mici de bani oferite comparativ cu alte forme de credit disponibile pe piață;
2) contractat pe perioade scurte de timp (de obicei pentru mai puțin de 12 luni); și
3) la o rată care este considerată a fi ridicată în comparație cu alte produse de credit.
În urma verificării, au fost semnalate cazurile în care statele membre adoptaseră măsuri extraordinare legate de creditul de consum din cauza crizei COVID-19 (cum ar fi suspendarea ratelor sau moratoriile de plată). Mini-sweep-ul a analizat dacă informațiile solicitate au fost furnizate pe site. În 23 din 36 de cazuri (64%), informațiile nu au fost furnizate într-o manieră clară și inteligibilă. Cu toate acestea, în majoritatea acestor cazuri (16 din 23, adică aproape 70%), comerciantul era obligat să informeze consumatorii cu privire la măsurile luate pe site-ul său web în conformitate cu normele naționale și, prin urmare, site-ul web nu a fost raportat pentru potențiale nereguli în urma verificării.
O concluzie care se poate desprinde din această evaluare a site-urilor care furnizează credite online este aceea că protecția consumatorilor trebuie asigurată, indiferent de ce natură este creditorul. Pe măsură ce digitalizarea serviciilor financiare continuă, crește și potențialul de vânzare online a a acestor servicii de către noii participanți la piață, respectiv de către companiile FinTech.
Nereglementarea lor într-un mod riguros, echivalent cu cel al serviciilor bancare clasice, naște riscuri atât pentru protecția consumatorilor, cât și pentru stabilitatea financiară. Tendința acestor furnizori de servicii financiare de tip FinTech de dezvoltare rapidă și la o scară largă este evidentă, iar autoritățile de supraveghere trebuie să știe unde să traseze o limită pentru momentul în care o tehnologie FinTech devine suficient de mare pentru a necesita un cadru de reglementare și supraveghere mai intens.
Fiind, practic, servicii hibride de finanțare aflate la frontiera dintre serviciile financiare clasice și serviciile digitale, acești furnizori de finanțare prin FinTech nici nu sunt monitorizați de supraveghetorii piețelor financiare, în lipsa cadrului de reglementare adecvat.
În propunerile recente ale Comisiei Europene de modificare a Directivei privind creditul de consum , în preambul, la punctul (15) menționează în mod explicit intenția de a include astfel de furnizori de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu în domeniul de aplicare al acesteia. Însă, protecția în mod real a consumatorilor este pusă „în așteptare”, deoarece, în afară de parcursul necesar pentru modificarea Directivei privind creditul de consum, mai sunt necesare și transpuneri în legislațiile interne a noilor prevederi.
Accesul foarte ușor la creditul de consum și analiza prea sumară uneori a capacității consumatorului de a achita ratele pot duce la decizii proaste de consum și la supra îndatorarea populației, cu efecte potențial destabilizatoare, chiar, pentru piața serviciilor financiare, cum a mai fost cazul incapacităților de plată a ratelor în precedenta criză a creditelor ipotecare din 2008. Inițiativa Comisiei Europene este bine-venită, dar trebuie dublată nu doar de acțiuni concrete și rapide de reglementare, dar și de educare a consumatorului pentru realitățile de pe piața serviciilor financiare digitalizate.
