Cel puțin așa își propun guvernanții pentru anul 2024, conform Legii 417 apărută în M.O. 1185/28.12.2023. La cât se estimează că va fi această pondere? Coroborând informațiile din Legea 417 cu un PIB estimat de aproximativ 350 miliarde de euro pentru anul 2024, ar rezulta un procent de 32,8 – 32,9%. Oare este posibilă realizarea acestuia? Pentru anul 2023 acest procent este de 27-28%. Mizând pe faptul că în anul 2024 vor crește impozitele și taxele, că s-au înăsprit condițiile pentru microîntreprinderi, dar și pe o colectare mai bună, mai ales datorită introducerii e-factura, se preconizează această creștere a veniturilor bugetare. Probabil calculele sunt destul de corecte în sensul creșterii veniturilor, problema este însă pentru microîntreprinderi, mai precis dacă acestea vor mai rezista în piață. Această problemă va deveni din ce în ce mai acută, iar acest lucru va începe deja din 2024. Începând cu 2024 societatea se va polariza din ce în ce mai mult, iar inegalitățile, din păcate, se vor mări de asemenea. În planul mediului de afaceri microîntreprinderile mici, activitățile independente, își vor reduce sfera de activitate, vor fi prezente doar acolo unde firmele mijlocii și mari nu au un interes imediat. Decalajul veniturilor salariaților privați vs bugetari se va majora în continuare, mai ales că în anul 2024, an electoral, salariații bugetari vor obține majoritatea revendicărilor salariale pe care le doresc, pe când în mediul privat aceste majorări sunt condiționate de performanțe, de productivitate, altfel nu mai ești pe piață și pierzi și ceea ce ai, adică salariul prezent. În aceste condiții, inflația din România va fi cea mai mare din U.E., ceea ce va afecta, în continuare, nivelul de trai al populației. Dar iată câteva date din Legea 417 care stabilește principalii indicatori pentru anul 2024:
,,Art. 2. – (1) Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din produsul intern brut, este de minus 5,0% în anul 2024 şi de minus 4,7% în anul 2025.
(2) Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent din produsul intern brut, este de 8,5% în anul 2024 şi de 8,0% în anul 2025.
Art. 3. – (1) Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârşitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut.”
De asemenea, tot în Legea amintită se arată că ,,În anul 2024, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică”. Iar acest articol spune: ,,Art. 14. – (1) În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere”. Cu alte cuvinte, guvernul nu mai este obligat să corecteze devierile de la obiectiectivele bugetare propuse în Legea 417. Așadar, dacă guvernul nu dorește să respecte o lege, în acest caz Legea 69/2010, dă o altă lege prin care spune că nu trebuie să mai respecte acea lege!
Cheltuielile totale din bugetul general consolidat se vor ridica la 603.749,7 milioane lei, din care cheltuielile de personal vor fi de 147.708,4 lei. Deci, pentru 2024 guvernul estimează un deficit bugetar de 5%, iar pentru anul 2025 de 4,7%.
Având în vedere valul de cheltuieli bugetare din anul 2024, oare ne vom încadra în acest deficit? Totuși, de ce suntem mereu pe deficit, mai ales că avem creștere economică? Ce s-ar întâmpla în caz de recesiune? Nici nu îndrăznesc să mă gândesc la un asemenea scenariu! Deficitul, pentru mine este foarte clar, este cauzat de CHELTUIELILE BUGETARE! Veniturile bugetare nu vor ajunge niciodată, indiferent de gradul de colectare, dacă nu sunt cheltuite cu cumpătare!
Să sperăm că în anul care vine, dar și în următorii, vom fi și vor fi mai înțelepți! La mulți ani, români!
